Compunere liberă despre Femeie

Femeia este o ființă, pe care Dumnezeu a lăsat-o pe pământ după chipul și asemănarea lui, deși toți o preferă după chipul și asemănarea lui Pamela Anderson. De fapt și femeia este tot un fel de Dumnezeu, căci pe pământ e atotputernică. Nimic nu se face fără ea: nici politică (vezi madam Thatcher), nici vâlvă (vezi Mrs. Hillary Clinton), nici miliarde (vezi madam Rotschild), nici copii (vezi mama).

Femeile sunt de două feluri: tinere și foarte tinere.

Cele mai în vârstă intră în categoria "femei bine". "Femeile bine" sunt acelea care au împlinit 50 ani și de fapt merg pe 39. Oricum, la femei nu are importanță vârsta, ci cosmeticele, fiindcă fiecare produs cosmetic acoperă 2-5 ani. Așa că dacă o femeie folosește 20 de cosmetice poți să spui despre ea că nici nu s-a născut încă, deși primește deja pensie.

Femeia este subiectul celor mai multe cântece de dragoste, de aceea dragostea este întot-deauna un cântec. Tata spunea că fără femei nu se poate trăi, iar cu femei este imposibil de trăit. Cea mai mare calitate a femeii este zestrea. Cel mai mare defect al femeii este maică-sa. Dar așa cum inventatorii au inventat avionul fără pilot, revolverul fără zgomot, tot așa se încearcă o altă invenție: zestrea fără nevastă și soț fără soacră. Cred că cel care va pune la punct aceste două mari invenții va primi Premiul Nobel pentru Pace.

Femeile se pot împărți, după cum spune unchiul Costel, în alte trei categorii: femeile care au suflet și sunt stimate, cele care au caracter și sunt admirate și cele care au "nu-știu-ce" și sunt căutate. Eu nu știu de ce sunt căutate, că doar nimeni nu se joacă cu ele de-a v-ați ascunselea, ci de-a v-ați găsitelea. Unchiul Costel îi șoptea lui tata despre una: "Ce mi-am căutat mi-am găsit, iar acum mi-e frică să nu-mi găsească ceva și medical".

Femeia este de genul feminin, deși unele poartă pantaloni, după cum unii bărbați sunt de genul masculin și poartă șorț de bucătărie. Femeia, spune legenda, s-a născut dintr-o coastă. De aceea se pricepe atît de bine să miște șoldurile. Prima femeie care a păcătuit a fost Eva. A doua femeie au fost toate celelalte.

Cică Eva a păcătuit cînd a mușcat din măr. E posibil să fie adevărat, fiindcă într-o seară, cînd mama era plecată de acasă, l-am auzit pe tata, care era cu o vecină în salon, strigându-i: "Ho, nebuno, nu mă mușca!". Probabil că pe întuneric l-a confundat pe tata cu un măr. Într-adevăr, când a ieșit el din cameră, avea urme de mușcătură pe gât, exact acolo unde este mărul lui Adam. Pe urmă, ca în Biblie, tata i-a șoptit vecinei: "Acum pleacă repede, că dacă vine acasă șarpele, s-a zis cu noi!".

Eu l-am întrebat: "Despre ce șarpe vorbești, că acasă nu trebuie să vină decât mama!".

Enervat, tata mi-a plesnit două palme, de m-am văzut cu toți sfinții, așa cum scrie la Biblie. Când s-a înapoiat mama, i-am cerut să-mi explice legenda. În loc să-mi explice mie, i-a explicat lui tata, după care l-a gonit din Rai și abia după două luni s-a întors.

Atât știu despre femei. Pentru rest am să mă uit pe gaura cheii.