- Cum te numești, Domnule?
- Petru Popescu.
- Și ce lucrezi?
- Prepar pești pentru pulverizat.
- Bine, dar ce anume operații faci?
- Pun peștele pe plăci, potrivesc plăcile pe plite, pregătesc patru putini pentru peștele prăjit, pulverizez pasta produsă, pun pe pungi.
- Dar de ce vorbești numai cu "P"?
- Poftim?
- De ce vorbești numai cu "P"?
- Pot pronunța pe "P" perfect perceptibil.
- Ei, asta e acum! Pun rămă-
șag că la întrebările mele vei greși.
- Primesc.
- Pe cât?
- Pun prinsoare pe patru poli!
- S-a făcut. Spune-mi ce-ți place să mănânci?
- Pește, păstrăvi, plachie, potârnichi, piftie piperată, pârjoale, pastramă, papricaș, porumbei, pui pane.
- Și ce vin bei?
- Pinot, Pelin, Porto.
- Și ce desert?
- Plăcinte, prăjituri, papanași, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
- Dar înghețată obișnuiești?
- Puțin profiterol, parfait.
- Spune-mi cum îți petreci timpul liber?
- Primăvara prefer plimbările pe potecile pădurilor, prin parcuri.
- Dar vara?
- Pescuiesc.
- Și iarna?
- Patinez.
- Te pomenești că poți să-mi spui o poezie numai cu litera "P"?
- Pot.
- Asta nu o mai cred. Spune-o!
Poezia poetului Petru Popescu:
"Prin pustiuri, peste pietre
Păsări, pâlcuri pribegesc
Părăsindu-și puii proprii
Pe pământul părintesc
Prima pasăre, pilotul
Plescăia puternic pliscul
Plutea privind pământul
Pajiștea, pădurea, piscul."
- Bine! Spune-mi textual, ce i-ai spus nevestei când ai plecat?
- Paraschivo păpușico, pentru prânz presară puțin pătrunjel pe potârniche. Pa!
- Văd că am pierdut.
- Pardon, plătești patru poli pentru pierderea pariului.
- Plătesc.
- Pune paralele pe portofel.
- Încă o întrebare.
- Poftim!…
- Ce adresă ai matale?
- Prelungirea Popa Petrescu 4, parter, plecând prin Pângări, peste pod.