Gheo și Ion mergeau cu trenul de la Sibiu la Cluj. Ion rupe tăcerea și zice:
- Auzi, mă Gheo, tu știi de ce ne hurducă trenu’ aista?
- Nu știu, mă. Tu știi?
- Apă’ hai să-ți explic: trenu’ aista are la început o locomotivă. Știi?
- Știu dară, că nu-s prost!
- N-avem nicio treabă cu ea. Merje lin, fain di tăt. Mai departe, după locomotivă imediat este vagonul cu poșta. Știi?
- Știu dară, că nu-s prost. Ne pasă nouă de vagonul cela?
- Nu ne pasă. După vagonul cu poșta este vagonul ăla pentru domni de la oraș, din ăia cu valize pătrate. Știi?
- Știu dară, că nu-s prost. Spune mai departe.
- Nici de ăla nu ne pasă. După vagonul domnilor de la oraș este vagonul pentru pălmași, nevoiași așa ca noi. Știi?
- Știu dară, că nu-s prost. Spune mai departe. Avem vreo treabă cu el?
- Oleacă de răbdare. Vagonu’ nost’ are două osii: osia din față (cu care nu avem nicio treabă) și osia din spate, asta pe care stă compartimentul nost’. Știi?
- Știu dară, că nu-s prost. Osia aiasta are vreo taină cu noi?
- Stai o țâră. Osia are două roți: roata din stânga (care nu ne interesează) și roata din dreapta, pe care stăm noi. Știi?
- Știu dară, că nu sunt prost. Ce-i cu roata de sub noi?
- Roata aiasta are aria Pi x R pătrat. Cu Pi și cu R nu avem nicio trabă, pe noi pătratul cela ne hurducă așe’.