Pe
lângă aceste alegeri, s-a mai votat și adoptat noul Regulament de funcționare.
Pentru
funcția de președinte au candidat Alexandru Bălan, Anca Suhov, din Tulcea, și
Marius Șocarici, iar în urma votului liber exprimat a fost ales să conducă
pentru următorii patru ani această filiala Marius Șocarici.
Timp
de opt ani, adică două candidaturi, Mihai Isacov a deținut funcția de președinte
al filialei teritoriale Dobrogea a Ordinului Arhitecților din România și,
conform regulamentului, nu a mai avut dreptul la o nouă candidatură.
- Care considerați că au fost momentele-cheie ale acestor
două mandate?
- În 2025, la Conferința Națională Extraordinară, am
contribuit cu amendamente și sugestii la toate documentele care au fost
adoptate la Conferința Națională. Și anume, regulamentul de organizare și funcționare
al ordinului, regulamentul de organizare și funcționare al filialelor, codul
deontologic și sistemul de cotizații. Sistemul de cotizații nu fost adaptat de
peste 20 de ani. Deci acestea au fost elemente importante pentru buna funcționare
a Ordinului Arhitecților din România.
De asemenea, am desfășurat programe culturale, bienalele
de arhitectură.
Trebuie să menționăm că am contribuit la restaurarea Cazinoului
din Constanța, prin pozițiile pe care le-am avut tot timpul în presă. Implicarea
în propunerea unor măsuri către autorități pentru restaurarea Cazinoului. Și în
momentul în care l-am văzut, anul trecut, că a fost terminat, am simțit o
mândrie ca orice cetățean al Constanței de-acolo.
- Apropo de cetățean al Constanței, cum vi se pare din
punct de vedere al unui arhitect acest oraș? Cum l-ați descrie?
- Constanța este orașul meu de naștere. M-am născut în
peninsulă, m-am jucat printre ruinele arheologice și îl iubesc foarte mult.
Însă, pe de altă parte, trebuie să recunosc că suntem puțin rămași în urmă față
de alte orașe mari din țară.
Și este mai mult de lucru aici, atât din punct de vedere
urbanistic cât și arhitectural.
- Mai concret...
- Din punctul meu de vedere, dar și al altor colegi
arhitecți, există anumite probleme urbanistice evidente, ceea ce arată că
dezvoltarea orașului nu s-a făcut întotdeauna într-un mod echilibrat și
coerent. Deci, sunt foarte multe planuri urbanistice acum care urmează să-și
facă efectul, dar au fost multe planuri urbanistice aprobate prin anii 2000, în
care presiunea investitorilor și dorința de a construi foarte mult pe terenuri
mici, adică indici mari de ocupare a terenului, care au dus la această, să zic,
înghesuială.
Se vede în diverse cartiere, chiar și în cartierele noi
din nordul orașului. Și, pe de altă parte, am rămas în urmă cu sistemul de
circulație. Practic, străzile actuale ale orașului nu mai fac față numărului
mare de mașini. Nivelul de trai a crescut, a crescut numărul mașinilor și, după
cum se vede, la orele de vârf este foarte dificil să circuli, pentru că nu sunt
locuri de parcare. Cred că autoritățile ar trebui să se ocupe mai mult de
construirea unor locuri de parcare, mai ales în jurul peninsulei, poate să se construiască
niște parcări subterane, astfel încât cetățenii să poată să vină să-și lase mașinile
acolo și, după aceea, să circule pe jos în peninsulă sau cu niște mijloace de
transport electrice, cu minibuse electrice, care să-i aducă în zona centrală a
orașului, fără a mai contribui la creșterea densității autovehiculelor în oraș.
- Un mesaj pentru viitorul președinte?
- Mesajul pentru viitorul președinte este să fie puternic
și să ducă la capăt ceea ce a promis în campanie.