"Maternitate" de căluți de mare la Institutul "Grigore Antipa"

ONG Mare Nostrum și Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" au lansat un proiect de conservare a biodiversității marine în aria protejată 2 Mai - Vama Veche. Proiectul, în valoare de 70.000 de euro, este finanțat din bugetul CE prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria, PHARE CBC 2005, așa cum ne-a spus Andreea Burnescu, șeful proiectului din partea Mare Nostrum.

Obiectivul programului este acela de refacere a efectivelor de căluț de mare, specie care, după anii 60, din cauza reducerii drastice a câmpurilor cu iarbă de mare, și-a redus populațiile, fiind declarată, la nivelul întregului bazin al Mării Negre, amenințată cu dispariția.

În cadrul Institutului "Grigore Antipa" se va încerca reproducerea artificială a căluțului de mare, crearea unei "maternități" pentru creșterea puietului obținut și apoi eliberarea acestuia în mare.

Specialiștii de la "Grigore Antipa" ne-au spus că exemplarele care se vor reproduce în laborator vor fi luate din rezervație. Căluții de mare trăiesc la adâncimi mici, la 5-15 metri adâncime, acolo unde ajung razele soarelui. Tocmai de aceea se află în pericol. Turiștii sunt tentați să-i ia ca suvenir.

Viețuitoarea marină, care măsoară maxim 12 cm lungime, pare o figură de șah colorată în brun - roșcat pe o parte și mai albicioasă pe cealaltă. Înoată încet, în poziție verticală. Căluțul de mare trăiește cu perechea aleasă toată viața și are un mod ciudat de a-și aduce urmașii pe lume. În lunile mai - iulie, femela își leapădă icrele în punga masculului, unde sunt fecundate. După două - trei săptămâni, puii sunt revărsați în apa mării. Căluțul de mare își poate schimba culoarea corpului pentru a se adapta mediului înconjurător și a se feri de dușmani, iar în perioada de reproducere, căluțul de mare capătă o culoare aurie.

Acestei viețuitoare i s-au atribuit în vechime însușiri de a vindeca mușcătura câinilor turbați, fiind folosit și împotriva căderii părului.

Până când rezervația marină nu va fi protejată, nici populațiile de căluți de mare nu se vor putea dezvolta. Conflictul economie - mediu marin s-a acutizat în ultimele decenii. Presiunea umană asupra resurselor acvatice a redus drastic diversitatea ecosistemelor, ca specii, habitate și peisaj. Zonele strict protejate și cele tampon ale rezervațiilor servesc ca depozite de păstrare a eșantioanelor biodiversității regiunilor biogeografice și ca locuri de referință și studiu a siturilor, în scopul îmbunătățirii cunoașterii biodiversității.

Acvatoriul de la Vama Veche este singura rezervație submarină de pe litoral. Înființată prin Decizia 31/1980 a Consiliului Județean Constanța, rezervația "Acvatoriul litoral marin Vama Veche - 2 Mai" a fost confirmată ca arie protejată de Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, fiind localizată administrativ în comuna Limanu, sat Vama Veche. În prezent, aria a fost dată în custodie Institutului de Cercetare și Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanța. Rezervația are o suprafață de 5.000 hectare de-a lungul a 7 km de coastă, între localitatea 2 Mai și granița cu Bulgaria.