10 constănțeni visează la fotoliul de europarlamentar

Vineri, 26 octombrie va începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Partidele politice care și-au desemnat candidați pentru fotoliile de la Bruxelles au la dispoziție o lună de zile, timp în care se vor lupta pe toate fronturile să își impună pretendenții la statutul de europarlamentar. Campania electorală se va încheia pe 24 noiembrie, urmând ca, la 25 noiembrie, să îi desemnăm, prin vot, pe cei 35 de deputați care să reprezinte România în Parlamentul European.

Candidații noștri

Încă de începutul lunii octombrie primăriile au intrat în posesia listelor cu candidații pentru europarlamentare, pe care ar fi trebuit să le afișeze, astfel încât, până acum fiecare cetățean cu drept de vot să fi parcurs măcar odată respectivele documente. Pe liste se regăsesc și constănțeni, e drept, unii pe primele locuri, cum este cazul partidului lui Becali, alții mai pe la coadă…

Cel mai bine sunt clasați candidații constănțeni ai PNG. Pe listele finale, constănțenii Cătălin Dancu și Laura Stroe se situează pe locurile doi, respectiv trei. Și peremiștii constănțeni îl au pe Dan Nicolae Rahău pe locul șapte, pe listele finale, în timp ce colega lui de partid, Maria Bandi se află la poziția 32. Nici social-democrații nu stau tocmai rău, având în vedere candidatul propus de la malul mă-rii. Cristina Dumitrache, fata consilierului județean Ion Dumitrache, a ocupat, în final, locul 11 pe liste. Și reprezentantul PLD, Florian Constantin, se regăsește pe listele pentru europarlamentare la poziția 12. Din cei doi democrați constănțeni propuși (Adrian Manole și Senol Zevri), a mai rămas în cursă numai Adrian Manole care se află pe listele finale la poziția 15. Liberalii au reușit să îi impună pe liste pe ambii candidați propuși, Marius Enescu, situându-se astfel pe locul 19, în timp ce Mariana Mircea ocupă doar locul 33 din cei 45 de candidați liberali propuși la nivel de țară. Și PNȚCD a reușit să își impună pe listele finale ale partidului un candidat din cei doi, și anume pe Lucica Roșu.

Dar dacă de nume poate au mai auzit, cetățenii au avut acces foarte puțin la ceea ce înseamnă Parlamentul European.

Cu ce ne alegem noi…

Cei 35 de parlamentari europeni pe care îi vom desemna prin vot la 25 noiembrie vor avea un mandat de tranziție. Deși mandatul în Parlamentul European este de cinci ani, cei 35 vor fi desemnați doar pentru un an și jumătate deoarece, în 2009, în toate cele 27 de țări cu reprezentare în PE vor avea loc alegeri la termen pentru înnoirea Legislativului European.

Până atunci, ei ne vor reprezenta la Bruxelles unde vor avea aceleași atribuții cu ceilalți colegi.

Alături de Consiliul Uniunii Europene, membrii Parlamentului European au atribuții legislative, adică adoptă legislația Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea Parlamentului European la proce-sul legislativ contribuie la garantarea legitimității democratice a textelor adoptate.

PE împarte autoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin urmare poate modifica cheltuielile bugetare. În ultimă instanță, parlamentarii europeni, printre care și ai noștri, contribuie la adoptarea bugetului în întregime. Tot Parlamentul European, implicit reprezentanții noștri, exercită un control democratic asupra Comisiei. Aprobă desemnarea membrilor Comisiei și are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercită un control politic asupra ansamblului instituțiilor.

Cu cât se aleg ei…

În 2005, Parlamentul și Consiliul au decis asupra unui statut unitar pentru toți membrii PE, care să elimine discrepanțele existente între regimurile naționale ale statelor membre și care să asigure mai multă transparență în remunerarea acestora. Potrivit Biroului de Informare al Parlamentului European, noul statut va intra în vigoare după alegerile din 2009, iar salariul membrilor va fi stabilit la 7000 Euro pe lună, punând capăt diferențelor dintre statele membre.

În prezent, salariile europarla-mentarilor sunt plătite de țările din care fac parte. De aici și diferențele uriașe dintre lefurile lor. Dacă un deputat italian câștigă, spre exemplu, 12.000 de euro pe lună, unul român nu încasează decât 1500 euro, echivalentul salariului pe care îl avea în Parlamentul României. De precizat că, în plus, pe ziua de sesiune parlamentară un eurodeputat ia în jur de 270 de euro. Totodată, europar-lamentarii mai au la dispoziție aproape 4000 de euro pentru cheltuieli legate de logistică și secretariat. Demnitarii români care au ajuns în PE

și-au păstrat funcțiile și în Parlamentul României, nefiind nicio restricție în această privință.

De asemenea, potrivit noului statut, cheltuielile de transport nu vor mai fi rambursate pe baza unui tarif uniform, ci în funcție de costurile reale ale deplasării. Se creează un fond de pensii din cotizațiile plătite Parlamentului. Cu toate acestea, art. 25 din statut prevede că deputații care sunt realeși pentru un nou mandat pot opta pentru menținerea regimului național în vigoare până în 2009 în ce privește indemnizația de membru al PE și diverse cotizații, cu condiția ca decizia lor în acest sens să fie comunicată în scris președintelui PE în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a noului statut.

Vineri, 26 octombrie va începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Partidele politice care și-au desemnat candidați pentru fotoliile de la Bruxelles au la dispoziție o lună de zile, timp în care se vor lupta pe toate fronturile să își impună pretendenții la statutul de europarlamentar. Campania electorală se va încheia pe 24 noiembrie, urmând ca, la 25 noiembrie, să îi desemnăm, prin vot, pe cei 35 de deputați care să reprezinte România în Parlamentul European.

Candidații noștri

Încă de începutul lunii octombrie primăriile au intrat în posesia listelor cu candidații pentru europarlamentare, pe care ar fi trebuit să le afișeze, astfel încât, până acum fiecare cetățean cu drept de vot să fi parcurs măcar odată respectivele documente. Pe liste se regăsesc și constănțeni, e drept, unii pe primele locuri, cum este cazul partidului lui Becali, alții mai pe la coadă…

Cel mai bine sunt clasați candidații constănțeni ai PNG. Pe listele finale, constănțenii Cătălin Dancu și Laura Stroe se situează pe locurile doi, respectiv trei. Și peremiștii constănțeni îl au pe Dan Nicolae Rahău pe locul șapte, pe listele finale, în timp ce colega lui de partid, Maria Bandi se află la poziția 32. Nici social-democrații nu stau tocmai rău, având în vedere candidatul propus de la malul mă-rii. Cristina Dumitrache, fata consilierului județean Ion Dumitrache, a ocupat, în final, locul 11 pe liste. Și reprezentantul PLD, Florian Constantin, se regăsește pe listele pentru europarlamentare la poziția 12. Din cei doi democrați constănțeni propuși (Adrian Manole și Senol Zevri), a mai rămas în cursă numai Adrian Manole care se află pe listele finale la poziția 15. Liberalii au reușit să îi impună pe liste pe ambii candidați propuși, Marius Enescu, situându-se astfel pe locul 19, în timp ce Mariana Mircea ocupă doar locul 33 din cei 45 de candidați liberali propuși la nivel de țară. Și PNȚCD a reușit să își impună pe listele finale ale partidului un candidat din cei doi, și anume pe Lucica Roșu.

Dar dacă de nume poate au mai auzit, cetățenii au avut acces foarte puțin la ceea ce înseamnă Parlamentul European.

Cu ce ne alegem noi…

Cei 35 de parlamentari europeni pe care îi vom desemna prin vot la 25 noiembrie vor avea un mandat de tranziție. Deși mandatul în Parlamentul European este de cinci ani, cei 35 vor fi desemnați doar pentru un an și jumătate deoarece, în 2009, în toate cele 27 de țări cu reprezentare în PE vor avea loc alegeri la termen pentru înnoirea Legislativului European.

Până atunci, ei ne vor reprezenta la Bruxelles unde vor avea aceleași atribuții cu ceilalți colegi.

Alături de Consiliul Uniunii Europene, membrii Parlamentului European au atribuții legislative, adică adoptă legislația Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea Parlamentului European la proce-sul legislativ contribuie la garantarea legitimității democratice a textelor adoptate.

PE împarte autoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin urmare poate modifica cheltuielile bugetare. În ultimă instanță, parlamentarii europeni, printre care și ai noștri, contribuie la adoptarea bugetului în întregime. Tot Parlamentul European, implicit reprezentanții noștri, exercită un control democratic asupra Comisiei. Aprobă desemnarea membrilor Comisiei și are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercită un control politic asupra ansamblului instituțiilor.

Cu cât se aleg ei…

În 2005, Parlamentul și Consiliul au decis asupra unui statut unitar pentru toți membrii PE, care să elimine discrepanțele existente între regimurile naționale ale statelor membre și care să asigure mai multă transparență în remunerarea acestora. Potrivit Biroului de Informare al Parlamentului European, noul statut va intra în vigoare după alegerile din 2009, iar salariul membrilor va fi stabilit la 7000 Euro pe lună, punând capăt diferențelor dintre statele membre.

În prezent, salariile europarla-mentarilor sunt plătite de țările din care fac parte. De aici și diferențele uriașe dintre lefurile lor. Dacă un deputat italian câștigă, spre exemplu, 12.000 de euro pe lună, unul român nu încasează decât 1500 euro, echivalentul salariului pe care îl avea în Parlamentul României. De precizat că, în plus, pe ziua de sesiune parlamentară un eurodeputat ia în jur de 270 de euro. Totodată, europar-lamentarii mai au la dispoziție aproape 4000 de euro pentru cheltuieli legate de logistică și secretariat. Demnitarii români care au ajuns în PE

și-au păstrat funcțiile și în Parlamentul României, nefiind nicio restricție în această privință.

De asemenea, potrivit noului statut, cheltuielile de transport nu vor mai fi rambursate pe baza unui tarif uniform, ci în funcție de costurile reale ale deplasării. Se creează un fond de pensii din cotizațiile plătite Parlamentului. Cu toate acestea, art. 25 din statut prevede că deputații care sunt realeși pentru un nou mandat pot opta pentru menținerea regimului național în vigoare până în 2009 în ce privește indemnizația de membru al PE și diverse cotizații, cu condiția ca decizia lor în acest sens să fie comunicată în scris președintelui PE în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a noului statut.