"Am ajuns în PSD pentru că aveam mai multe cămăși roșii"

Fost candidat la alegerile generale pe Colegiul 2 la Senat, susținut de PSD, actual prefect al Constanței, Liviu Brăiloiu consideră că, în județ, coaliția de guvernare funcționează. Mărturisește că, de la preluarea mandatului la șefia Prefecturii Constanța, presa l-a ajutat și că speră ca ceea ce ar putea fi numită o utopie, anume dispariția oricăror tensiuni pe linie politică, să devină realitate în Constanța.

În ceea ce privește incompati-bilitatea declarată de ANI în cazul primarului Radu Mazăre, Brăiloiu susține că, deși îl consideră nevinovat, dacă o instanță din Ro-mânia va decide suspendarea acestuia, el, în calitate de reprezen-tant al Guvernului în teritoriu, va emite un ordin de demitere pentru că "nimeni nu este mai presus de lege".

Cuget liber: Acum, după ce ați luat examenul de înalt funcționar public, puteți spune dacă prezența dumneavoastră în administrație e doar o etapă tranzitorie, generată de accederea PSD la guvernare, în acest moment sau, din contră, este un prim pas dintr-o carieră politică?

Liviu Brăiloiu: - Funcția de prefect presupune să fii apolitic.

C. L.: Ați fost, totuși, susținut de un partid politic.

L. B: - Am avut susținerea unui partid, dar am avut și rezultate foarte bune în alegerile parlamentare din 2008, când am obținut 30.000 de voturi. M-am clasat înaintea a 14 județe din România din punct de vedere al numărului de voturi. Nu a 14 candidați, ci a 14 județe. Însă, din păcate pentru societatea ro-mânească, legea uninominalului nu a fost cea mai bună soluție și nici cea mai fericită, pentru că alegătorii trăiesc și astăzi cu această neclaritate: de ce un candidat care a avut 30.000 de voturi nu a obținut fotoliul de senator sau de deputat și altul cu 8.000 sau cu 13.000 de voturi - deci clasându-se cu mai puțin de jumătate din numărul de voturi al primului rezultat pe colegiul respectiv - a reușit să obțină acest mandat. Asta a rămas, din păcate, o necunoscută pentru cei care au votat. Dar, dincolo de asta, într-adevăr, să zicem că aș vrea să-mi fac o carieră politică.

C. L.: Să zicem că sau vă doriți asta?

L. B.: Aș dori să-mi fac o carieră politică.

C. L.: Acest aspect presupune, ulterior mandatului de prefect, o posibilă revenire în partidul care v-a susținut?

L. B.: În cel care m-a susținut sau în altul. Depinde.

C. L.: De ce anume?

L. B.: De doctrină. Dar, oricum, până atunci vor trece luni, poate ani, nu știu, să vedem. De obicei, dacă pornesc pe un drum, e mai greu să-l abandonez. Îmi asum și drumul cu tronsonul asfaltat și luminat, dar și pe cel cu gropi și întunecat (Râde).

C.L.: Sunteți o figură cu totul nouă în planul politicii con-stănțene și, cu toate acestea, ocupați în prezent fotoliul de prefect. Cum ați ajuns aici?

L. B.: Am mai avut dorința asta și în legislatura trecută, însă n-am fost prea hotărât atunci, dar asta nu înseamnă că-mi lipsește experiența. Am destulă experiență și pot să fac față oricărei provocări. Cum spuneam, am mai avut atunci o intenție de a candida. Tot în Parlament. În Camera Deputaților. Și pentru că am menționat din nou alegerile parlamentare, sunt convins că la următorul scrutin nu va mai funcționa această lege a uninominalului. Ceva trebuie schimbat. Nu este cea mai bună variantă pentru societatea românească.

Personal, eu aș adăuga și turul doi în contextul legii actuale. Mai exact, așa cum s-a desfășurat uninominalul în toamna trecută, ar trebui să mai fie un punct: turul doi între primii doi clasați. În situația în care unul dintre candidați are doar jumătate din voturile celuilalt. Atunci cred că uninominalul ar fi mai aproape de realitate, mai aproape de voința votului popular.

C. L.: Ați afirmat că ați trimis, pe 24 martie, la MAI, o propunere pentru noua organigramă pentru instituția pe care o conduceți (contrar OUG nr. 223/2008 care prevede, printre altele, blocarea posturilor din sectorul bugetar, pe parcursul acestui an). Era vorba despre deblocarea posturilor disponibile în organigramă, patru sau cinci. Ați reușit ce v-ați propus?

L. B.: - Am trimis-o în luna iunie. Am înaintat propunerea mea, însă, dată fiind situația actuală, nu mă aștept ca ea să fie pusă în aplicare mai devreme de 2010. Mă refer la criza actuală pe care o cunoaștem cu toții, la această perioadă grea, e de ajuns să privim indicatorii macroeconomici.

Pe de altă parte, însă, a apărut o Ordonanță de Urgență, OUG 91/2009, care permite organizarea unui concurs pentru posturile de conducere. Am solicitat deblocarea lor, dar aștept răspunsul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Ar fi vorba, cred, de două posturi de conducere, dacă organigrama va fi aprobată de către Ministerul Administrației și Internelor, dar pentru ele ar fi necesară organizarea unui concurs, iar acesta din urmă trebuie aprobat de ANFP. Și aici, în condițiile date, nu aștept un răspuns prea curând.

C. L.: A avut loc acea evaluare profesională a angajaților din Prefectura Constanța, pe care o anunțați la începutul mandatului?

L. B.: Sunt legate. Organigrama și evaluarea. Dar, probabil, evaluarea va avea loc în cursul lunii septembrie. Probabil. Dacă nu, vom face evaluarea de sfârșit de an, peste patru luni.

Brăiloiu nu mai vrea separare pe criterii politice. Și nu, nu e o utopie

C. L.: Ce proiecte are în vedere Prefectura Constanța?

L. B.: Avem o echipă de oameni care lucrează. Am hotărât, împreună cu președintele Consiliului Județean, ca echipa Prefecturii și cea a CJC să lucreze împreună. N-avem decât un scop, un proiect, și anume atragerea de fonduri în județul Constanța. Nu facem acest lucru în mod arbitrar și ne adresăm tuturor primăriilor din județ, indiferent de culoarea politică a primarului. E vorba de sprijinul adus cetățeanului, noi suntem aici în slujba lui. Primarii, de asemenea, nu trebuie să uite că cei care i-au ales în localitățile lor i-au ales pentru a aduce bunăstare. Se lucrează intens.

S-a încheiat acum depunerea dosarelor pentru măsura 322. Foarte multe localități au prezentat proiecte, le-am oferit tot sprijinul, începând de la studiile de fezabilitate până la obținerea avizelor din partea instituțiilor deconcentrate. Sper să atragem cât mai mulți bani în județul Constanța. Acesta poate fi considerat un barometru al activității administrației și mă refer aici la întregul aparat: Primărie, Consiliul Județean, Prefectură.

Cred că, atunci când e vorba de atragerea de bani pentru locuitorii județului, nu mai e vorba de dispute politice. De fapt, acesta e și scopul meu, asta încerc să fac, să creez o omogenitate între locuitorii județului, să nu mai existe separări pe criterii politice.

C. L.: Nu credeți că e o utopie?

L. B.: - Eu nu cred. Dimpotrivă. Cred că ar fi distructiv dacă n-am face chestia asta. A duce războaie fără miză nu aduce nimănui un beneficiu.

C. L.: Care este relația cu directorii instituțiilor deconcen-trate? Au luat aminte la avertismentul d-voastră: "toleranță zero" pentru cei care "calcă strâmb"?

L. B.: - Acel avertisment a venit din partea vicepremierului Nica și a premierului Boc. Eu n-am făcut decât să-l transmit în teritoriu, iar reprezentanții instituțiilor decon-centrate n-au făcut decât să se conformeze. Nu a cerut nimeni nimic nelalocul lui, toată lumea a cerut o stare normală de fapte și de lucruri. Ori apropo de întrebarea dum-neavoastră dacă "nu e o utopie?", toți acești primari au fost ajutați de instituțiile deconcentrate care, știți bine, sunt împărțite între partidele coaliției. Ceea ce, după părerea mea, înseamnă, contrar părerii altor oameni politici, că la Constanța coaliția funcționează. Din punctul meu de vedere. Și mă refer la colaborarea dintre instituții și la armonia care există în această colaborare.

C. L.: Imaginea d-voastră este asociată îndeosebi Organizației PSD Constanța. Acum, după demisia din PSD, în ce relații sunteți cu partidul care v-a promovat și pe listele căruia ați candidat la alegerile parlamentare din toamna anului trecut?

L. B.: Da’ de ce PSD Constanța? E de ajuns să spunem că e asociată PSD. Am ajuns în PSD pentru că m-am uitat în garderobă și am văzut că aveam foarte multe cămăși și mulți pantaloni roșii. Dacă aș fi avut mai multe de culoare galbenă, mă duceam la PNL, dacă aveam portocalii, la PD-L. Dar am zis să mă duc pe partea asta roșie (Râde).

O relație bună cu toate partidele

C.L.: O să vă "bănuiască" lumea de simțul umorului! Revenind, în ce relații ați rămas cu partidul roșu?

L. B.: Sunt în același fel de relație cu toate partidele. Colaborez foarte bine și cu PSD, și cu PD-L, cu toți reprezentanții, și cu PNL. Colaborez bine cu toată lumea. Ăsta este scopul meu.

C. L.: Agenția Națională de Integritate consideră că Radu Mazăre e incompatibil cu mandatul de primar. Ce veți face dacă acest dosar va ajunge în punctul în care primarul va trebui demis? Potrivit Legii 161/2003, sarcina de a constata, prin ordin, încetarea de drept a mandatului unui primar incompatibil îi revine prefectului. Cum veți proceda?

L. B.: Să stabilim niște lucruri! Ce face prefectul? Este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Ce face el? Pune politica Guvernului în aplicare. Și ce mai face? E garantul respectării legilor. Prefectul trebuie să respecte legea. Dar, ca un comentariu, ANI trebuie să decline toate aceste acțiuni către instanță. Nu ANI hotărăște dacă primarul e incompatibil. Asta hotărăște o instanță. O decizie a instanței trebuie pusă în aplicare. Dar fac o precizare: atâta timp cât primarul nu a fost consultat, iar către Prefectură nu a fost făcută niciun fel de înștiințare, primarului nu i se poate aduce nicio acuză în cazul ăsta.

În plus, am înțeles că e o chestie din 2003. Primarul a câștigat un man-dat în 2000, apoi în 2004 și a mai câștigat unul în 2008. Din care man-dat îl suspendăm, că am o neclari-tate?!? Ca garant al legii. Nu știu din care mandat îl suspendăm în cazul în care incompatibilitatea ar fi reală.

E lipsă de profesionalism din partea lucrătorilor ANI. Sunt destule elemente care mă fac să cred că ANI a devenit, prin felul său de acționa, un fel de sperietoare. Dar nu știu pe cine poate să mai sperie.

Dacă primarul, printr-o decizie a vreunei instanțe din România, este declarat incompatibil, bineînțeles că se va emite un ordin de demitere. Pentru că nimeni nu este mai presus de lege.

Dar am convingerea că dacă ar fi declarat incompatibil, dumnealui (n.r. - Radu Mazăre) ar fi cel care și-ar da demisia.

C. L.: Cum vedeți importanța presei? Mă refer, pe de o parte, la o informare corectă, completă, imparțială a cetățenilor și, de cealaltă parte, la libertatea de exprimare a opiniilor. Credeți că instituțiile democratice ar trebui să se implice în sprijinirea unei prese echidistante?

L. B.: Consider că presa m-a ajutat, până acum, în ceea ce am inițiat. A informat periodic cetățenii despre acțiunile pe care le-am avut. Sunt de părere că numai împreună cu presa pot realiza obiectivele propuse, pentru că prin intermediul ei putem face astfel încât toți cetățenii să conștientizeze că trebuie să respecte în primul rând legile. O presă ostilă unei instituții nu e benefică cetățeanului. Acum, eu știu că în presă mai există câte un articol răutăcios, dar probabil că e gândit ca un duș rece.

C. L. : Un "duș rece" poate fi benefic.

L. B.: Un duș rece pentru cei cărora li se adresează. Îmi place să cred că presa este echidistantă și realistă.

Prefectul ne-a acordat acest interviu ulterior numeroaselor telefoane cu care l-am deranjat în cursul a zece zile în care el a confirmat, de fiecare dată, că e încântat de ideea unui dialog, dar și a editorialului "De ce, domnule prefect?" (http://www.cugetliber.ro/1248901200/articol/44950/de-ce-domnule-prefect/), publicat joi, 30 iulie, editorial care, așa cum a admis însuși Liviu Brăiloiu, nu l-a deranjat. Așa cum am spus, prefectul are privilegiul de a nu se simți ofensat.