Avocatul Casei Regale: "Prințul Paul nu poate revendica domeniul Peleș". Ce avere ar câștiga prințul

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat o decizie dată în 1955 de tribunalul de la Lisabona, prin care tatăl prințului Paul era recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea. Prin urmare, prințul Paul devine membru cu drepturi depline al Casei Regale. Prințul Paul a fost entuziasmat la aflarea veștii. Avocatul Casei Regale a declarat pentru România TV că se face o confuzie între averea lui Carol al II-lea și averea Casei Regale.

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat o decizie dată în 1955 de tribunalul de la Lisabona, prin care tatăl prințului Paul era recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea.

Reacțiile nu au întârziat să apară. Prințul Paul a emis o declarație în care își exprimă entuziasmul față de această decizie pe care o așteaptă de peste 20 de ani, de când a început procesul în România.

"Cu toții suntem martorii unui eveniment istoric, democratic, care sper să ajute în procesul de evoluție pozitivă a României. Îmi exprim speranța că ceea ce s-a întâmplat astăzi reprezintă un prim pas spre reconciliere și pace în Familia Regală", a spus Prințul Paul.

În schimb, membrii Casei Regale neagă că decizia instanței supreme, de altfel irevocabilă, poate schimba descendența familiei.

Casa Regală declară că decizia ICCJ privind cererea de recunoaștere a hotărârii de la Lisabona asupra descendenței lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea nu creează niciun drept dinastic și nu stabilește apartenența acestuia la Familia Regală, lucru valabil și pentru descendenții săi.

Prințul Paul a susținut mereu că tatăl său trebuie recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea.

Prințul Paul primește peste 60% din averea Casei Regale

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat decizia finală în cazul Prințului Paul, care a cerut ca tatăl său, Carol Mircea, să fie recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea.

Între anii 1950 și 1960, tribunalele din trei state europene au decis că averea Regelui Carol al II- lea al României să fie împărțită în mod egal între cei doi fii ai săi, Carol Mircea și Mihai, și ultima sa soție, Elena Lupescu. Fiecăruia dintre cei doi fii îi revenea 37,5% din avere, în timp ce Elena Lupescu ar fi avut dreptul la 25%.

Ulterior, Prințului Paul, fiul lui Carol Mircea, i-a revenit și partea moștenită de văduva Regelui. În total, 62,5% din averea Casei Regale. O miză uriașă, am putea spune. Vorbim de o avere formată din clădiri istorice, adevărate bijuterii arhitectonice, cum ar fi Castelul Peleș din Sinaia, și diverse obiecte de artă. Prințul Paul de România spunea că ar fi 40 de tablouri din colecția regală care ar fi fost scoase din țară după abdicarea Regelui Mihai. Printre acestea s-ar afla și șase tablouri semnate de pictorul El Greco.

Rămâne de văzut cum se va împăca familia regală cu drepturile de moștenire pe care le are Prințul Paul.

După decizia ÎCCJ, avocatul Casei Regale a declarat pentru România TV că se face o confuzie între averea lui Carol al II-lea și averea Casei Regale.

"Poți să discuți despre faptul că ai dreptul la o parte din averea lui Carol al II-lea, dar nu din toată averea Casei Regale. Regele Mihai nu revendică niciun bun de pe urma lui Carol al II-lea. Această noțiune de avere a Casei Regale nu înseamnă nimic. Prințul Paul nu poate revendica domeniul Peleș pentru că nu a fost nici măcar o secundă în proprietatea lui Carol al II-lea", a declarat Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale.