Constituția lui Crin, măcelărită de Comisia de la Veneția. Ce prevederi vor fi schimbate

Unele din prevederile inițiale din proiectul de revizuire a Constituției urmează să fie rediscutate, amendate sau chiar eliminate în urma observațiilor Comisiei de la Veneția și Consiliului Legislativ, în unele cazuri fiind vorba despre elemente esențiale, potrivit unui document obținut de Mediafax.

În ședința de astăzi a Comisiei de revizuire a Constituției ar urma să fie analizate amendamentele care au reieșit din observațiile Co-misiei de la Veneția și ale Consiliului Legislativ. Documentul de 120 de pagini, obținut de Mediafax, cuprinde punctual modificările la care membrii Comisiei de revizuire ar putea renunța ori care trebuie rediscutate.

Unul dintre principalele amendamente privește renunțarea la ideea definirii celor trei puteri în stat prin eliminarea șefului statului din puterea executivă.

"Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești", este textul pe care membrii Comisiei de revizuire își propun să îl elimine. Justificarea este dată de observațiile făcute de Comisia de la Veneția, dar și de Consiliul Legislativ.

Astfel, alineatul 4 al articolului 1 din Constituție ar urma să rămână în forma actuală: "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale". De asemenea, se propune eliminarea prevederilor inițiale adoptate în Comisia de revizuire prin care se reglementa explicit în Constituție că România este stat membru al UE și al NATO.

În plus, un alt amendament pro-pune eliminarea textului introdus anterior privind simbolurile naționale ale minorităților: "Minoritățile naționale își pot folosi în mod liber, în spațiu public și privat, propriile simboluri naționale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică și religioasă".

Totodată, se propune renunțarea la textul potrivit căruia "cetățenii români se nasc și trăiesc liberi, se bucură de drepturile și libertățile garantate și stabilite prin Constituție și alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea". În acest caz ar rămâne în vigoare actualul text al legii fundamentale: "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea". În motivul invocat, preluat din observațiile Consiliului Legis-lativ, se precizează că modificarea propusă ar putea să conducă la interpretarea potrivit căreia persoanelor care nu dețin cetățenia română nu le-ar fi recunoscut acest drept.

Un alt text propus pentru eliminare, în urma observațiilor Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Legislativ, este cel potrivit căruia "este interzisă folosirea probelor obținute ilegal" în cadrul unei cercetări judiciare.

Mai mult, membrii Comisiei de revizuire ar putea renunța la prevederea propusă inițial conform căreia în Parlament nu se pot constitui alte grupuri parlamentare decât cele ale partidelor care au participat în alegeri.

"La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formațiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi", este textul propus pentru eliminare, în condițiile în care atât Comisia de la Veneția, cât și Consiliul Legislativ și-au exprimat reticența față de această mențiune.

De asemenea, obligația persoanelor fizice de a se prezenta în fața unei comisii parlamentare va fi reanalizată.

Membrii Comisiei de revizuire își propun să rediscute inclusiv prevederea prin care, în cazul remanierilor guvernamentale, miniștrii vor fi anterior audiați în Parlament. O nouă discuție ar urma să aibă loc și asupra puterii acordate Parlamentului pentru aprobarea organizării oricărui referendum sau pentru instituirea cvorumului de 30%.

Prevederea conform căreia Parlamentul poate adopta o hotărâre, cu două treimi din voturi, prin care să se dizolve ar urma să fie eliminată.