Dreptul la replică nu va fi legiferat de noul Cod Civil

Subcomisia parlamentară de Cod civil a decis să elimine articolele din proiectul Codului ce reglementau dreptul la replică, în urma discuțiilor cu reprezentanți ai organizațiilor profesionale ale jurnaliștilor, acestea susținând că utilizarea acestui drept nu ar trebui reglementată de către stat.

În cadrul discuțiilor de ieri din subcomisie, organizațiile reprezentative pentru mass-media au cerut eliminarea articolelor care se refereau la dreptul la replică, pe motiv că acesta este o instituție a breslei ce nu ar trebui legiferată, deoarece ar intra în competența instanțelor judecătorești și ar modifica, în cadrul fiecărei instituții de presă, raportul de echilibru între zona editorială și cea de management, în favoarea celei din urmă.

În schimb, membrii subcomisiei parlamentare, precum și cei ai comisiei de redactare a Codului au susținut că legiferarea dreptului la replică ar duce la scăderea proceselor între jurnaliști și persoanele care se consideră lezate de către articole de presă. Finalmente, parlamentarii au decis să dea curs solicitării și articolele în cauză au fost eliminate. De asemenea, prevederile legate de protecția vieții private au fost amendate în sensul că, dacă interesul public primează, dezvăluirile din mass-media privind viața privată a unei persoane sunt justificate. S-a renunțat la articolul ce permitea instanțelor să blocheze apariția unui material de presă, dacă o persoană se simte lezată de acel material.

Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a afirmat că principalul succes obținut a fost eliminarea prevederilor care se refereau la dreptul la replică. "Nu este treaba statului, a judecătorilor, să ne spună cum să ne facem treaba", a apreciat Avădani. "De asemenea, s-au introdus elemente ce susțin interesul public ca protecție la imixtiunea în viața privată", a spus directorul executiv al CJI. Avădani este totuși nemulțumită că sintagma "interesul public" nu a fost inclusă explicit în Codul civil preferându-se trimiterea la prevederile convențiilor internaționale care definesc interesul public. Avădani crede că această formulare ar putea genera abuzuri ale instanțelor în procesele în care sunt pârâți jurnaliști, dar speră că practica judiciară viitoare va infirma aceste temeri. "Oamenii au fost dornici să ne asculte, dar pornim de la filosofii diferite. Pentru noi, primordială este libertatea de exprimare, iar pentru ei, interesul național, protecția vieții private etc." a caracterizat Avădani discuțiile cu parlamentarii.