Consiliul Județean Constanța a aprobat, marți, 28 iulie 2026, exercitarea dreptului de preempțiune pentru cumpărarea imobilului de pe strada Sabinelor, unde a fost descoperit un hipogeu roman datând din secolul al IV-lea. Monumentul, considerat unic în România, ar putea fi restaurat și transformat într-un nou punct muzeal dedicat începuturilor creștinismului în Dobrogea.
Proiectul de hotărâre a fost adoptat în unanimitate, cu 36 de voturi „pentru”.
Înaintea votului, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Delia Cornea, le-a prezentat consilierilor județeni importanța descoperirii și demersurile începute pentru protejarea monumentului.
Complexul arheologic a fost identificat în vara anului 2025, în timpul cercetărilor efectuate la imobilul situat pe strada Sabinelor. Potrivit specialiștilor, monumentul datează din secolul al IV-lea, de la începutul perioadei creștine, și este unic atât în spațiul dobrogean, cât și la nivel național.
„Imediat după cercetare s-a inițiat procedura de clasare. Procedura este în curs de desfășurare, urmând ca monumentul să fie înscris în Lista Monumentelor Istorice, la categoria de importanță A, iar Ministerul Culturii a solicitat autorităților locale să își exercite dreptul de preempțiune", a declarat Delia Cornea.
Conducerea muzeului a solicitat Consiliului Județean Constanța să cumpere proprietatea, astfel încât vestigiul să poată fi protejat și valorificat prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană.
„Având în vedere că este un monument unic, printr-un proiect european, asemenea celui prin care a fost valorificat monumentul de la Tomis, putem realiza un nou punct muzeal acolo. Ne dorim să facem Muzeul Creștinismului Timpuriu în Dobrogea", a precizat managerul MINA Constanța.
Un monument cu un plan arhitectural unic în Peninsula Balcanică
Arheologul Constantin Băjenaru, cel care a descoperit și documentat hipogeul, a atras atenția că astfel de vestigii sunt identificate extrem de rar, în condițiile în care orașul antic și necropola Tomisului sunt suprapuse de construcțiile orașului modern.
„Astfel de descoperiri se fac o dată la 30-50 de ani. Sunt foarte greu de identificat, pentru că orașul antic și necropola sunt suprapuse de orașul modern", a explicat arheologul.
Potrivit acestuia, hipogeul are un plan în formă de cruce, fără analogii cunoscute până acum chiar și în Peninsula Balcanică. Arhitectura monumentului indică faptul că acesta ar fi fost construit pentru o familie importantă din Tomisul antic, în perioada de după domnia împăratului Constantin cel Mare, când creștinismul devenise dominant în Imperiul Roman.
„Mormântul este important pentru că are un plan unic, până acum, chiar și în Peninsula Balcanică. Acest plan în cruce ne duce la un concept arhitectural foarte bine pus la punct de către o familie importantă din orașul antic și ne plasează undeva după perioada lui Constantin cel Mare, când creștinismul este triumfător în Imperiu", a declarat Constantin Băjenaru.
Spre deosebire de alte monumente funerare descoperite în Constanța, noul hipogeu are dimensiuni care permit accesul vizitatorilor în interior, o persoană putând sta în picioare în incintă.
Arheologul a subliniat că preluarea și protejarea proprietății trebuie realizate cât mai repede, deoarece expunerea prelungită poate duce la degradarea vestigiului.
„Credem că este foarte importantă exercitarea acestui drept de preempțiune și punerea lui în valoare cât mai urgent, pentru că, cu cât stă mai mult neprotejat, cu atât se degradează", a avertizat Constantin Băjenaru.
Exercitarea dreptului de preempțiune reprezintă primul pas pentru ca imobilul și monumentul arheologic să intre în proprietatea publică. Ulterior, hipogeul ar putea fi restaurat, conservat și integrat într-un circuit muzeal dedicat creștinismului timpuriu din Dobrogea.