Ilie Bolojan va solicita convocarea unor sesiuni extraordinare ale Parlamentului în a doua jumătate a lunii iulie

Premierul interimar Ilie Bolojan va solicita conducerilor celor două Camere ale Parlamentului convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie, în vederea dezbaterii proiectelor necesare încasării fondurilor din PNRR.

'Principala activitate în următoarea săptămână, care a fost discutată și azi în ședința de guvern, este legată de finalizarea proiectelor de legi care vor trebui puse pe agenda Parlamentului și adoptate, în așa fel încât România să încaseze sumele aferente PNRR. Sunt șase proiecte de bază și încă trei proiecte secundare pe care ne propunem să le finalizăm până săptămâna viitoare. Asta înseamnă că vor fi încheiate discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pe fiecare domeniu, în așa fel încât ceea ce trimitem Parlamentului, pentru a fi dezbătut, să aibă avizul Comisiei', a anunțat Bolojan, joi, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.

El a precizat că proiectele vor fi trimise din timp către grupurile parlamentare, pentru a fi studiate înainte de sesiunea extraordinară.

'Unele deja sunt depuse în Parlament. Le vom depune la ambele Camere, în așa fel încât să intre în ordinea de dezbatere corespunzătoare, pentru ca la votul final să ajungă la Camera decizională. Voi solicita conducerii celor două Camere convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie, în așa fel încât aceste proiecte să poată fi dezbătute', a precizat premierul interimar.

Bolojan a subliniat că proiectele sunt foarte importante, deoarece fiecare dintre ele are o valoare de cel puțin 770 milioane euro, ajungând chiar la 970 de milioane de euro. Primul dintre proiecte vizează salarizarea personalului plătit din fonduri publice.„Aspectul principal care se negociază cu reprezentanții CE este ca acest proiect, odată aprobat, să crească fondul total de salarii cu o valoare care să păstreze actuala pondere a cheltuielilor de personal, în procente, tot la actualul nivel - deci maximum 8,1% din PIB. De asemenea, în condițiile în care se face această majorare la nivelul maxim, să se identifice alte soluții legate de reducerea de cheltuieli sau creșterea de venituri la bugetul de stat", a spus premierul interimar.

El a menționat că Ministerul Muncii urmează să integreze în propunerea finală chestiuni care țin de grilele de salarizare și alte aspecte negociate cu reprezentanții grupurilor profesionale. Bolojan a subliniat că reprezentanții Comisiei Europene sunt interesați în primul rând de anvelopa salarială, iar grilele au fost elaborate pe baza unui contract de consultanță încheiat cu Banca Mondială.

Un al doilea proiect vizează regimul incompatibilităților, document finalizat de către Ministerul Justiției și de către ANI. Documentul a fost transmis partidelor politice pentru consultare, iar săptămâna viitoare vor avea loc discuții și cu reprezentanții Comisiei Europene.

Proiectul 'bonus-malus' vizează introducerea unui mecanism de recompensare a performanței angajaților ANAF, în scopul îmbunătățirii colectării veniturilor la bugetul de stat și combaterii evaziunii fiscale.

Al patrulea proiect se referă la modificarea Codului administrativ și conține reglementări privind cariera funcționarilor publici și modul de organizare a concursurilor.

Proiectul privind Codul urbanismului se află în dezbaterea Comisiei de Administrație din Camera Deputaților și necesită discuții privind o serie de aspecte generale, dar și articole referitoare la Municipiul București. Este vorba în special despre relația din Primăria Generală și cele de sector, în contextul referendumului local care vizează mutarea documentațiilor de urbanism la PMB.

„Un alt proiect important este cel legat de decarbonizare în ceea ce privește sectorul de încălzire și răcire. Proiectul a fost discutat în Senat zilele trecute și au lipsit trei voturi pentru a fi adoptat. Proiectul va fi redepus la Camera Deputaților", a spus premierul interimar.

Bolojan a atras atenția că, în cazul în care nu sunt adoptate aceste proiecte, România nu va putea absorbi peste 4 miliarde de euro.

„Mai avem un proiect de lege privind adoptarea unei ordonanțe de urgență privind unele măsuri de decarbonizare în sectorul energetic. Aici a fost introdus un amendament care nu trebuie votat, pentru că dacă s-ar vota un astfel de amendament, am fi în situația în care am anula întreg jalonul de decarbonizare", a spus el.

Alte două proiecte de adoptat vizează transpunerea unei directive europene în ce privește organizarea pieței energiei electrice și stabilirea cadrului juridic pentru închiderea PNRR.