Laura Codruța Kovesi va fi audiată marți la CSM

Secția pentru procurori a CSM discută marți, de la ora 14:00, solicitarea ministrului Justiției privind revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi fiind invitată la ședință.

"În întâmpinarea interesului general suscitat de avizul consultativ solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori informează opinia publică cu privire la faptul că urmează să ia în discuție solicitarea Ministrului Justiției privind revocarea din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție în ședința stabilită pentru ziua de marți, 27 februarie 2018, ora 14:00, la sediul Consiliului", anunță CSM.

Procurorul - șef al DNA a fost invitat la ședință.

Ministrul Justiției a anunțat joi seară declanșarea procedurilor de revocare din funcția de procuror șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de "categorii de acte și fapte" din perioada februarie 2017 - februarie 2018, pe care Toader i le impută șefei DNA.

Revocarea procurorului general al României sau a procurorului șef al DNA se face de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, care se poate sesiza și din oficiu. Avizul CSM este consultativ.

Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere menționate, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.

"Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător", prevede articolul 54 la alineatul 4.

Articolul 51 stabilește că revocarea din funcția de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.

La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere.

La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.