Breaking news Litoralul, mutilat cu acte în regulă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, admite eșecul, dar nu știe cine răspunde

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a recunoscut vineri, la Constanța, ceea ce turiștii și operatorii de pe litoral reclamă de mai mult timp. Mai exact, proiectul de lărgire a plajelor a fost realizat la o scară excesivă și a schimbat radical aspectul litoralului românesc. Și asta deoarece în locul plajelor cu nisip fin au apărut suprafețe uriașe, greu de traversat, acoperite pe alocuri cu nisip dur și fragmente de scoici.

După vizita la Constanța, de vineri, 17 iulie, chiar ministrul descrie rezultatul drept un „deșert”.

„Avem acum, practic, un deșert până să ajungem la apă", a declarat Diana Buzoianu.

Afirmația reprezintă o recunoaștere directă a faptului că proiectul conceput pentru combaterea eroziunii costiere a produs efecte pe care actuala conducere a Ministerului Mediului le consideră disproporționate.

„Era nevoie de un proiect, dar nu cred că era nevoie la nivelul la care a fost făcut. Eu cred că nu trebuia făcut la modul la care a fost făcut", a spus ministrul.

Deși critică dur modul în care au fost realizate lucrările, Diana Buzoianu spune că intervenția nu mai poate fi oprită sau corectată semnificativ.

„Proiectul este finalizat în proporție de 95-99%. Nu mai avem cum să ne întoarcem acum. Dacă mă întrebați pe mine, nu cred că a fost oportun așa cum a fost gândit și implementat ", a declarat ministrul.

Astfel, statul admite că proiectul nu a fost oportun în forma sa actuală abia după ce lucrările au ajuns aproape de final.

Mai mult, declarația Dianei Buzoianu ridică însă întrebarea esențială. Mai exact, cine a decis amploarea lucrărilor, cine a aprobat proiectul și cine răspunde pentru rezultatul pe care chiar ministrul Mediului îl contestă?

Întrebată cine este responsabil pentru ceea ce a fost numit un „sabotaj” al litoralului românesc, Diana Buzoianu nu a oferit niciun nume.

„Nu am eu un răspuns referitor la cine este omul răspunzător pentru modul în care a fost gândită oportunitatea acestui proiect", a declarat Diana Buzoianu.

Așadar, ministrul recunoaște că proiectul a fost prost dimensionat, dar nu poate sau nu vrea să spună cine l-a conceput, cine l-a avizat și cine și-a asumat consecințele.

În ceea ce privește constructorul, acesta nu poate fi acuzat că s-a abătut de la cerințe. Potrivit Dianei Buzoianu, prestatorul a respectat condițiile impuse de autorități în documentația de licitație.

Problema nu pare să fie, prin urmare, modul în care au fost executate lucrările, ci chiar cerințele formulate de stat.

Cu alte cuvinte, litoralul a fost remodelat conform planului. Iar tocmai planul este acum contestat de ministrul Mediului Diana Buzoianu.

În fața criticilor privind calitatea plajelor, autoritățile promit curățenie și intervenții mai rapide în zonele afectate de alge.

Ministrul susține că echipele lucrează în fiecare seară și că suprafețele cu acumulări de alge sunt mai reduse în acest sezon. Pentru problema principală, nisipul grosier și fragmentele de scoici, nu există însă o soluție clară.

„De mărunțit nisipul pentru a fi din nou fin, la nivelul calității la care era anterior, nu vă pot da un răspuns favorabil", a recunoscut Diana Buzoianu.

Este, practic, confirmarea că plajele pierdute nu vor reveni prea curând la forma și textura pe care le cunoșteau turiștii.

În locul unei soluții pentru corectarea proiectului, Ministerul Mediului propune reorganizarea suprafețelor nou-create.

Astfel, împreună cu Ordinul Arhitecților, instituția pregătește un ghid prin care fiecare fâșie de plajă ar urma să fie împărțită în zone de umbră, spații pentru utilități, beach-baruri, șezlonguri și sectoare cu acces liber.

„Încercăm să gândim fiecare fâșie de plajă cu niște funcționalități separate", a explicat ministrul.

Autoritățile încearcă astfel să facă utilizabile plajele supradimensionate, fără să rezolve cauza nemulțumirilor.

În concluzie, umbrarele și serviciile comerciale pot face traversarea „deșertului” mai suportabilă, dar nu pot înlocui nisipul fin și nici nu pot șterge întrebările privind felul în care a fost cheltuit banul public.

Drept urmare, rămâne imaginea unui proiect aproape finalizat, criticat chiar de ministrul care trebuie să gestioneze consecințele sale, dar fără vreun responsabil identificat.