Parlamentarii constănțeni sunt interesați de condiția politicianului, de port și romi

Încă din primele zile de la deschiderea sesiunii parlamentare, deputații și senatorii constănțeni au luat cuvântul în plen, pentru a face mai multe declarații politice,
dar și interpelări către executiv.

Deputatul democrat-liberal Constantin Chirilă a vorbit, pe 7 septembrie, despre "politicianul obtuz și voința lui politică". El afirmă că "astăzi nu mai avem politicieni de carieră, care să fie capabili de gesturi de altruism necondiționat față de popor". Iar asta a devenit deja o certitudine. Tristă însă. "Dacă ne-a mai rămas vreun strop de responsabilitate față de cei care ne-au trimis aici pentru a le reprezenta lor interesele, acum este momentul s-o demonstrăm! Lupta politică ar trebui să fie bazată pe argumente viabile și nu să fie hrănită de orgolii nemăsurate", a mai declarat Chirilă.

Situația infrastructurii din port
Parlamentarii s-au arătat interesați și de soarta infrastructurii portuare. Așa este cazul social-democratei Manuela Mitrea. Pe 15 septembrie, ea a adresat o interpelare ministrului Transportului și Infrastructurii Anca Boagiu. Manuela Mitrea i-a solicitat ministrului să precizeze care sunt "măsurile pe care intenționează Ministerul Transporturilor și Infrastructurii să le întreprindă pentru îmbunătățirea infrastructurii feroviare din port, atât de necesară dezvoltării portului și economiei zonale".

Ziua Limbii Române
Reprezentantul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR) în Parlament, Aledin Amet, a luat cuvântul în Camera Deputaților pe 7 septembrie pentru a vorbi despre "Congresul învățătorilor din România". Aledin Amet le-a reamintit colegilor săi că, în luna august, la Constanța, s-au desfășurat lucrările "Congresului învățătorilor din România", manifestare de tradiție, la care au participat, alături de cadrele didactice din țară, și invitați din Republica Moldova. "Tematica abordată, în contextul deloc ușor, al unei reale crize economice, a fost una vastă, de actualitate, cu referire, în mod deosebit, la problema salarizării, fără a fi omise, însă, referirile la doritele investiții în infrastructură", a precizat deputatul. De asemenea, el a arătat că, în ultimii ani, un subiect discutat, dar nu concretizat, a fost posibilitatea instituirii Zilei Limbii Române. În aceste condiții, Aledin Amet a propus ca pe 15 ianuarie să fie sărbătorită limba română. "Ar fi un gest de responsabilitate și de noblețe. În permanență, trebuie respectate valorile esențiale. Iar limba maternă, pentru orice națiune, reprezintă o astfel de valoare", a completat el.
La Senat, liberalul Puiu Hașotti a adus și el în discuție problema sistemului educațional, dar dintr-o altă perspectivă. Pe 6 septembrie, el le-a vorbit celorlalți senatori despre prezența parlamentarilor în unitățile de învățământ cu ocazia deschiderii noului an școlar. Puiu Hașotti i-a încurajat pe demnitari să nu participe la acest eveniment.

"Cineva care să ne apere"
Senatorul PSD Nicolae Moga a susținut, în prima zi a lunii septembrie, declarația politică intitulată "Cineva care să ne apere". El a ținut să tragă un semnal de alarmă privind situația social-economică a României. Nicolae Moga a vorbit despre "Calendarul funebru al ultimelor două săptămâni", referindu-se la "cel mai grav accident" de la Maternitatea Giulești în care mai mulți bebeluși au fost arși de vii, precum și la gradul ridicat de infracționalitate și la criza prin care trece țara.

Romii în Parlament
Colegul său de partid, Alexandru Mazăre, le-a vorbit și el senatorilor despre romii din Franța și Slovacia. Mazăre a făcut și el o declarație politică pe 6 septembrie, încercând să demonstreze că romii au devenit "victime ale politicianismului agresiv".
"Slovacia este încă în plin șoc după ce la Bratislava un pistolar singuratic și-a pus în cap să extermine 14 persoane, dintre care șase din aceeași familie de romi, familie executată în apartamentul ei, pur deliberat, se pare. La Paris, decizia Guvernului de a expulza sute de imigranți romi în țara noastră și la vecinii bulgari, care au aplaudat de altfel măsura, a polarizat opinia publică din Franța, opoziția și pe Papa însuși, mai multe biserici, miniștri din guvern și o comisie ONU încercând, în zadar însă, să protesteze", spunea atunci social-democratul.
"Până când nu o să înțelegem că trebuie să avem răbdarea și rezistența de a ne confrunta cu problemele reale ale semenilor noștri și de a le depăși cu diplomație, politica agresivă și forțată față de minoritari va reprezenta un vot de blam pentru o Europă unită pe care cu siguranță Robert Schumann nu și-a imaginat-o xenofobă", a încheiat el.