Președintele Traian Băsescu a declarat ieri că, în 2010, România se va raporta cu dinamism la Uniunea Europeană, se va baza pe continuitate în relația cu Statele Unite, pe pragmatism în relația cu Rusia și își va fructifica și dezvolta parteneriatele strategice.
În cadrul întâlnirii de început de an cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, președintele Traian Băsescu a enumerat cuvintele cheie ale politicii externe românești în noul său mandat de președinte: dinamism, continuitate, valorificarea oportunităților, pragmatism, predictibilitate, respectarea angajamentelor, multilateralismul eficient și solidaritate.
"Pilonii care vor susține această politică sunt participarea energică la proiectul european, o relație transatlantică solidă și o politică de vecinătate activă. Elementul de noutate îl constituie situația distinctă a României din 2010 față de România din 2005, diferența fundamentală fiind aceea între o țară încă aspirantă la statutul de membru al Uniunii Europene și un stat membru cu drepturi depline, interesat să-și crească ponderea și influența în afacerile Uniunii", a subliniat Traian Băsescu, citat de Agenția NewsIn.
Raportare la UE dintr-o triplă perspectivă
Șeful statului român le-a explicat ambasadorilor că pentru următorii cinci ani România se va raporta cu dinamism la Uniunea Europeană, dintr-o triplă perspectivă: va contribui la consolidarea profilului Uniunii pe plan internațional, va urmări să-și consolideze poziția în interiorul Uniunii și își va utiliza cu eficiență și responsabilitate poziția de stat membru pentru a-și promova, prin intermediul politicilor Uniunii Europene, propriile interese naționale.
Consolidări de poziții
Principalul instrument de consolidare a rolului Uniunii Europene, a arătat Băsescu, este avansarea reformei instituționale, prin punerea în practică a Tratatului de la Lisabona.
Președintele a arătat că România este interesată să-și desăvârșească procesul de integrare prin eliminarea discrepanțelor față de celelalte state UE, cât și aderarea la spațiul Schengen și adoptarea euro, la orizontul anilor 2014/2015. De asemenea, România dorește intensificarea colaborării economice și politice cu toate statele membre, inclusiv prin valorificarea și extinderea parteneriatelor strategice, de tipul celui deja existent cu Franța.
Relația cu SUA, sub semnul continuității
Referindu-se la relația României cu Statele Unite, președintele Băsescu a subliniat că este nevoie de continuitate și dezvoltare a parteneriatului strategic pe compo-nentele sale esențiale: cooperare economică, dialog politic, proble-matica vizelor, securitate. Șeful statului a arătat că "o prietenie dăinuie atunci când ambii parteneri știu să dăruiască", lucru dovedit în relația SUA-România din ambele părți. "Știm că ne putem bizui pe creșterea în continuare a cooperării economice cu Statele Unite ale Americii, pe atragerea de noi investiții americane, pe sprijinul Americii în proiectele esențiale pentru securitatea noastră energetică, precum proiectul Nabucco sau terminalul de gaze lichefiate LNG de la Constanța, pe liberalizarea treptată a regimului de vize sau pe colaborarea strânsă în domeniul securității", a punctat Băsescu.
Președintele s-a referit și la politica de securitate a Alianței, subliniind că în acest sens eficientă s-a dovedit extinderea. Șeful statului a mai punctat că România se va implica activ în inițiativele ce țin de securitatea europeană prin susținerea unei poziții comune a statelor membre ale Uniunii Europene și NATO și își va onora angajamentele asumate, inclusiv în Afganistan.
Sinergia Mării Negre
Băsescu a pledat pentru integrarea Republicii Moldova și pentru o "Ucraină democratică și dezvoltată". Băsescu a arătat că România își va fructifica "relațiile privilegiate" și cu statele din Caucazul de Sud, Georgia și Azerbaidjan, arătând că apropierea acestor țări de UE și, în cazul Georgiei, de NATO, va contribui la soluționarea conflictelor înghețate și a relațiilor cu vecinii.
Băsescu a militat pentru Parteneriatul Estic și Sinergia Mării Negre, dar și relaționarea cu Asia Centrală, pentru implicarea țărilor regiunii în proiecte europene strategice precum Nabucco sau PEOP. Președintele a subliniat și importanța, pentru România, a regiunii Balcanilor de Vest și a Serbiei în particular, "apropierea Serbiei de Uniunea Europeană și NATO constituind un interes național al României".
Cât privește Rusia, Băsescu a spus că mesajul pe care vrea să-l transmită acestui stat este că poate avea în România un partener atâta timp cât interesele țării noas-tre sunt respectate. O relație economică ce trebuie dezvoltată este și cea cu China, dar și cu Turcia.
România și Orientul Mijlociu
Băsescu a trecut în revistă și interesele României în Orientul Mijlociu, vorbind despre colaborarea economică și energetică, dar și despre legătura specială cu Israelul.
O importanță deosebită este acordată, în relațiile externe ale României, dezvoltării relațiilor economice și comerciale. "Relațiile economice și comerciale în interiorul Uniunii Europene vor continua să dețină un rol major în acest proces, însă dorim să valorificăm și alte relații: Balcanii, vecinătatea estică, Orientul Mijlociu, nordul Africii, Orientul Îndepărtat sau Asia de Sud-Est. În același timp, ne propunem să generăm reluarea fluxurilor investiționale spre țara noastră, pe măsura depășirii efectelor crizei economice", a spus Băsescu.
Problema minorității române din alte state
Președintele nu a omis nici problema minorităților, subliniind nevoia unui tratament corect pentru minoritatea română din alte state. "Nu am făcut niciodată vreo diferențiere între cetățenii români din interiorul țării și cei din afară. Promovarea intereselor și protejarea drepturilor ambelor categorii reprezintă o prioritate pentru politica externă a României.(..) Una dintre cele mai mari satisfacții ale primului meu mandat o reprezintă îndeplinirea promisiunilor pe care le-am făcut românilor din străinătate, fie că am în vedere liberalizarea pieței muncii într-un număr semnificativ de state ale Uniunii Europene, modificarea Legii Cetățeniei, reprezentarea acestor români în Parlamentul de la București sau creșterea numărului de consulate din străinătate. Acest proces va continua și în următorii cinci ani, prin măsuri precum introducerea votului prin corespondență, înființarea unui Call Center pentru românii din străinătate sau deschiderea de noi consulate", a precizat Băsescu.
Șeful statului a încheiat discursul în care a prezentat direcțiile politicii externe a României pentru următoarea perioadă cu un apel la solidaritate, dând exemplul demersurilor făcute de toate sta-tele în fața catastrofei naturale din Haiti.
România, în cărți pentru a găzdui conferința ONU din 2013
Președintele Traian Băsescu a mai declarat, în cadrul întâlnirii de ieri cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, că România își va menține angajamentul ferm în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, motiv pentru care intenționează să candideze pentru găzduirea conferinței ONU din 2013.