Se pune la cale reîmpărţirea României. Vor ajunge la o înţelegere partidele politice?

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni că își dorește ca în sesiunea parlamentară care va începe în luna februarie să fie elaborat un proiect de lege de reorganizare administrativ-teritorială a României, iar pentru a lucra la acest proiect s-a înființat un grup format din membrii partidului.

„Am făcut o comisie, președintele Camerei Deputaților, cu viitorul președinte UNCJR, cu viitorul președinte AMR, cu câte doi reprezentanți de la consiliile județene, de la primarii municipii reședință de județ, de la orașe, de la comune, cu doi membri de la Comisiile de administrație din Parlament. Am spus că aș dori, în această sesiune, să venim cu un proiect de reorganizare teritorială", a spus Ciolacu la sediul central al PSD.

La rândul său, referitor la un proiect de reorganizare teritorial-administrativă liderul PNL, Ilie Bolojan, a spus că liberalii susțin orice proiect care face administrația mai eficientă.

„Orice proiect care face ca administrația din România să fie mai eficientă, inclusiv administrația publică locală, care duce decizia mai aproape de cetățeni, pentru descentralizare, pentru trecerea de competențe de la ministere la serviciile deconcentrate va fi susținut de PNL", a declarat Bolojan, la Palatul Parlamentului, după ședința Biroului Politic Permanent al PNL.

Aşadar, se reînvie o dorinţă mai veche deoarece discuţii despre reorganizare au mai existat dar partidele nu au ajuns la un acord comun. De altfel, nici USR nu a stat departe de o astfel de abordare iar în luna octombrie a anului trecut, Uniunea Salvați România a depus primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României. Printre măsuri, se numără reducerea numărului de județe și reorganizarea Bucureștiului.

„Este o realitate că 9 din 10 localităţi din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici. România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid", spunea USR într-un comunicat remis presei la momentul lansării pachetului legislativ.

Din documentul USR reiese că, în cazul în care această reorganizare ar fi realizată, 17 miliarde de lei ar fi economisiți anual, din care se pot construi cinci-şase spitale regionale sau circa 2.000 de km de autostradă în fiecare an. Concret, proiectul de lege propune reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt județe:

Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui)

Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea)

Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Teleorman)

Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea)

Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş)

Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj)

Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu)

Bucureşti-Ilfov (Municipiul Bucureşti şi Ilfov)

De asemenea, USR propune ca oraşele să nu poată avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, mai puțin de 3.000 de locuitori.

La rândul său, Bucureştiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte. Astfel, capitala va avea o singură primărie şi mai multe structuri teritoriale care să implementeze şi să urmărească strategia de dezvoltare unitară, aşa cum se întâmplă în multe oraşe europene.

Şi Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cea mai puternică organizație de promovare a mediului de afaceri și principalul mediator dintre decidentul politic și antreprenorii români, a tras un semnal de alarmă şi a susţinut că este nevoie urgentă de o reorganizare administrativ-teritorială. Mai mult, în acest context, în 2023, a cerut Coaliției ca în contextul preocupărilor privind reducerea cheltuielilor bugetare să ia în considerare să facă o reorganizare administrativ teritorială, trecând de la 42 la 15 județe.

CCIR mai propunea redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.

În viziunea experților CCIR, toate instituțiile publice deconcentrate ar trebui regrupate sub această nouă formă administrativă, iar reforma administrației ar aduce, printre altele, predictibilitate și fiscalitate redusă.

Ultima reformă administrativ-teritorială s-a realizat în România în timpul regimului comunist, în 1968, iar actuala Constituţie a României nu conferă regiunii un regim juridic, ceea ce ar putea fi o problemă. Județul, ca termen administrativ, poate avea însă altă dimensiune decât este cunoscută în prezent și poate juca rolul regiunilor. Dacă România ar fi reorganizată administrativ-teritorial, ar urma să fie mai puţine judeţe şi, implicit, mai puţine consilii judeţene şi primării dar astfel ar fi evitate cheltuielile inutile cu un aparat administrativ supradimensionat. Rămâne de văzut dacă un astfel de proiect va fi dus la capăt sau dacă România este condamnată la subdezvoltare.