Anul 2007 nu a fost, se pare, unul dintre cele mai bune pentru mediul rural constănțean. Problemele secetei se resimt într-o iarnă care, așa cum a debutat, nu pare să anunțe decât o agravare a situației sociale a oamenilor. Țăranii își duc cu greu existența de la o zi la alta, unicul lucru care le rămâne fiind speranța într-un an mai bun. Poveștile lor nu au nimic din idealismul vieții la țară, nimic din tâlcul vesel al povestitorilor români. Apele nu sunt frumos curgătoare, animalele nu mai fac zgomote în ogradă. O tristețe fără margini îmbracă, la final de an, sărăcia satelor din județul Constanța.
Offul țăranilor din Saraiu
Întrebat despre situația țăranilor din Saraiu primarul Vasile Băjan a răspuns printr-un lung, interminabil oftat. Un "offf" din care reies preocuparea pentru țăranii care, din lipsă de furaje, își lasă animalele să iasă din ogradă, numai și numai pentru a nu le vedea cum mor sub ochii lor. "Unora dintre ei, familii cu trei, patru copii nu le-a rămas decât o văcuță, de la ea tot mai au un un litru sau doi de lapte", declară gospodarul șef din Saraiu.
Situația din localitate este cu atât mai gravă cu cât oamenii au folosit o parte dintre banii primiți ca ajutor pentru încălzire în vederea aprovizionării cu furaje pentru cele câteva animale care le mai animă când și când gospodăriile.
Și pentru că românul este, de cele mai multe ori, cât se poate de inventiv, "unii dintre țăranii din Saraiu au profitat de stufărișul care s-a făcut pe baltă, l-au balotat, iar acum îl vând la prețuri destul de piperate", menționează primarul Băjan.
Oamenii nu au de ce să se agațe, dat fiind faptul că nici locurile de muncă nu reprezintă tocmai un motiv de bucurie pentru ei. Cu toate acestea, potrivit declarațiilor primarului, administrația locală face eforturi pentru a crea, prin contracte cu anumite firme, locuri de muncă. "Cariera de piatră care urmează să se inaugureze în 2008 ar reprezenta, cu siguranță, o soluție binevenită pentru 50 de persoane", precizează Vasile Băjan.
Nemulțumirile primarului sunt cauzate și de situația în care se află unul dintre proiectele primăriei, și anume acela de racordare la rețeaua de apă. În acest sens, primarul Băjan declară, nu fără o urmă de ironie: "Era vorba de un proiect pe Ordonanța 7, dar se pare că noi nu avem ochi albaștri, or fi la mijloc alte reguli, alte simpatii".
În Gârliciu, situație fără precedent
Despre țăranii din comuna Gârliciu, primarul Constantin Cimpoiașu afirmă: "Locuitorii de aici au avut de suferit din cauza secetei acestei veri. Au trecut atâtea luni, dar efectele ei dezastroase încă se resimt". În ciuda faptului că în lunile de toamnă au căzut precipitații, țăranii din Gârliciu nu au speranțe prea mari și asta din cauza faptului că "a fost însămânțată o suprafață foarte mică de grâu", precizează primarul Cimpoiașu. "Populația de aici este îmbătrânită, în proporție de peste 60% sunt oameni în vârstă", a ținut să menționeze primarul. "Sunt oameni legați de pământ, pentru care agricultura e totul, ei nu vor pleca niciodată de aici", apreciază gospodarul șef.
În ceea ce privește hrana pentru animale, țăranii din Gârliciu se confruntă cu probleme grave. Ei au preferat, ca și în alte comune și sate constănțene, să le dea drumul, pentru a nu muri de foame sub chipurile lor. "Este o situație fără precedent, așa ceva nu s-a mai înregistrat vreodată. Caii stau slobozi pe câmp, efectiv vor muri din lipsă de hrană".
Animalele mor pe capete
În comuna Tortomanu situația se agravează în fiecare zi. Disperați de lipsa de furaje pentru animale, țăranii și-au dus caii, vacile pe culturile private. De aici și până la scandalurile iscate între proprietarii de teren și țăranii amărâți nu a fost decât un pas. "Cei care au culturi private susțin că nu este normal ca țăranii să-și țină animalele pe spinarea lor. Eu îi cred și pe ăștia, că au și ei bănci, până la urmă sunt proprietățile lor private, însă îi înțeleg și pe cei amărâți", declară primarul Gheorghe Panait. În acest caz, administrația publică locală din Tortomanu a decis, prin hotărâre de consiliu local, interzicerea deplasării animalelor pe proprietățile private de pe izlaz.
În Oltina, balta nu mai are pește
Nici în Oltina situația nu se conturează mai fericită pentru țărani. Oamenii de aici sunt săraci și, ceea ce este mai grav, fără locuri de muncă. Ferma piscicolă din localitate se va desființa pentru că… nu are balta pește, activitatea fiind, deci, practic inexistentă. Potrivit declarațiilor viceprimarului Stamat Oprea, comuna Oltina a fost afectată, în ultimii de ani, de inundații semnificative, cantitățile importante de apă afectând serios culturile. Tocmai de aceea, la finalul lui 2007, țăranii de aici nu-și doresc decât o iarnă mai blândă, atât pentru a putea face față în ceea ce privește hrana pentru animale, cât și din punct de vedere al încălzirii cu lemne.