Caz rezolvat cu succes la OCH: Rinichi unic cu stenoză

Laboratorul de Cardiologie Intervențională OCH, deschis din aprilie 2023, și-a dovedit deja valoarea în diagnosticarea și tratarea persoanelor care i-au trecut pragul. În șapte luni de funcționare, sute de pacienți au beneficiat deja de serviciile medicale ale celui mai modern angiograf din România, operat de o echipă de cardiologi excepționali, supraspecializați în cardiologie intervențională. Cazuri obișnuite sau cazuri spectaculoase, toate sunt abordate de echipa medicală OCH cu același profesionalism și grijă pentru pacient.

CAZ DIFICIL, TRATAT CU SUCCES

Dr. Sebastian Vasilescu, coordonatorul Laboratorului de Cardiologie Intervențională OCH, este cel care a intervenit în acest caz, pe care îl prezintă astfel:

„Pacientă în vârstă de 70 de ani, cu antecedente de neoplasm renal și nefrectomie totală pe partea dreaptă, cu rinichi unic chirurgical, prezintă stenoză subocluzivă la nivelul ostiumului arterei renale stângi, cu o insuficiență secundară renală de gradul 3 și o hipertensiune cu pusee repetate de tensiune ridicată, de origine renovasculară.

S-a efectuat o angioplastie cu predilatarea leziunii și apoi implantarea unui stent renal de 7/15 mm, cu rezultat final excelent, fără semne de disecție și cu un flux sangvin extrem de bun în distalitatea arterei renale.”

STENOZA ARTEREI RENALE

Este o stare patologică care are ca rezultat limitarea surselor de nutriție a arterei renale și reducerea fluxului sangvin către rinichi. Stenoza arterei renale aterosclerotice este definită ca o scădere cu peste 60% a diametrului luminal, din cauza ateromului. Este cea mai frecventă cauză a hipertensiunii renovasculare și o condiție relativ frecventă în situații clinice specifice: 6,8% la pacienții vârstnici (65 ani și peste), mai mult de 14% la pacienții cu o altă leziune aterosclerotică și 24% la pacienții cu hipertensiune arterială rezistentă. Prevalența stenozei arteriale renale poate avea un interval de 1-5% în populațiile cu hipertensiune arterială și 15-40% în populațiile cu alte apariții aterosclerotice, cum ar fi bolile vasculare periferice și bolile coronariene.

Stenoza arterei renale se găsește mai ales la pacienții cu hipertensiune arterială, boală renală cronică, insuficiență cardiacă congestivă și alte consecințe ale hipertensiunii arteriale, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Ateroscleroza este, de departe, etiologia cea mai răspândită a stenozei arterei renale. Stenoza arterei renale aterosclerotice contribuie la dezvoltarea și progresia bolii aterosclerotice sistemice, ducând la hipertensiune arterială accelerată care apoi are un impact negativ asupra bolii cardiovasculare preexistente. În plus, poate provoca și trei probleme clinice: hipertensiune arterială renovasculară, nefropatie ischemică și sindrom de destabilizare cardiacă (insuficiența cardiacă acută decompensată, insuficiența cardiacă acută recurentă, sindrom coronarian acut).

Diagnosticul și detectarea precisă a stenozei arterei renale este adesea o provocare din cauza următoarelor probleme: în primul rând, această tulburare este de obicei asimptomatică, cu excepția hipertensiunii arteriale. În al doilea rând, majoritatea cazurilor de stenoză arterială renală apar împreună cu alte boli care duc la boli renale cronice, în special hipertensiune arterială și diabet. În al treilea rând, diagnosticarea precisă a stenozei arteriale renale este dificilă folosind metode non-invazive.

ABORDAREA TERAPEUTICĂ

Stenoza arterei renale are două metode terapeutice, inclusiv terapia medicamentoasă și angioplastia cu balon (cu sau fără stenturi). Medicația include modificarea factorilor de risc și recomandări pentru stilul de viață, consiliere alimentară, renunțare la fumat și activitate fizic. Screeningul stenozei arterei renale se poate face cu ultrasunete Doppler, angiografie tomografică computerizată și angiografie prin rezonanță magnetică.

Tehnica endovasculară de angioplastie renală transluminală percutanată cu sau fără stenting este unul dintre tratamentele standard pentru această afecțiune, în prezent.

„Postintervențional s-a putut observa o îmbunătățire clară a funcției renale, precum și o reglare a valorilor tensionale sub tratamentul antihipertensiv cronic. Pacienta a rămas sub supravegherea noastră până a doua zi și a plecat acasă cu tratament și recomandări de stil de viață. În plus, o așteptăm la control periodic și evaluare a stării generale de sănătate", a precizat dr. Vasilescu.