Cum ne ferim de toxiinfecțiile alimentare

Vara, pândesc multe pericole pentru sănătatea noastră. Radiații, insolații, dar și toxiinfecții alimentare și gastro-enterite estivale. Acestea sunt infecții digestive contractate de la bacterii din alimente. Cauza cea mai frecventă este consumul de alimente alterate sau de apă infestată, dar și nerespectarea regulilor de igienă. Căldura verii stimulează dezvoltarea germenilor și orice abatere - cum ar fi mâini murdare, veselă necorespunzător spălată - favorizează apariția problemelor de sănătate.

Toxiinfecțiile alimentare survin, de cele mai multe ori, în colec-tivitate. Alimentul în cauză este în principal oul, ori un preparat care conține ouă, cum ar fi produse de patiserie, înghețată, sau produsele lactate făcute din lapte crud sau insuficient fiert, mezelurile și moluștele. Germenii responsabili, de cele mai multe ori, sunt salmonelele zise minore.

Multe lichide

Se întâmplă ca infecția să fie provocată de alimente contaminate cu enterotoxina (toxină care acționează asupra intestinului) unui stafilococ, de cele mai multe ori plecând de la o leziune cutanată a mâinii (panarițiu) bucă-tarului.

Simptomele survin la aproximativ zece ore după ingestie și constau în febră, dureri abdominale, diaree și oboseală. Ele pot dura câteva zile. Evoluția este de cele mai multe ori rapidă și boala dispare de la sine. Toxiinfecția alimentară nu necesită decât tratament de rehidratare, iar, în unele cazuri, medicamente anti-spasmodice și întârzietoare ale tranzitului, uneori și antiseptice intestinale. Se recomandă consumul de lichide, în special ceaiuri dezinfectante, precum și infuzii de mentă, de frunze de smochin, de mușețel sau roiniță, timp de două-trei zile, și repaus într-o cameră răcoroasă.

Totuși, atunci când vărsăturile și diareea sunt de neoprit, este obligatorie prezentarea la spital, la secția de urgență, pentru perfuzii de rehidratare și reechilibrare, atât pentru adulți, cât mai ales pentru copii.

Prevenirea toxiinfecțiilor alimentare constă în controlul filierei producției de ouă, precum și în respectarea regulilor de igienă, a condițiilor de preparare, conservare și distribuire a alimentelor și în controlul acestora.

Regula nr.1: spălarea mâinilor

Spălatul mâinilor reprezintă regula nr. 1 înainte de a începe prepararea alimentelor. Igiena mâinilor trebuie realizată în mod corespunzător de mai multe ori pe zi sau ori de câte ori este nevoie. În mod obligatoriu, trebuie să ne spălăm pe mâini înainte și după masă, după folosirea băii, după ce am schimbat scutece ori după ce ne-am jucat cu animalul de companie etc.

Igiena corectă a mâinilor presupune folosirea apei calde, a săpunului și a unui prosop curat de hârtie sau din material textil. Spălarea trebuie să se desfășoare cel puțin 20 de secunde, timp în care trebuie să ne curățăm până la încheietura mâinii, dar și între degete și sub unghii.

Toate alimentele, în frigider!

Bacteriile se dezvoltă la temperaturi ridicate, astfel, când afară este foarte cald, este indicat ca termostatul frigiderului să fie reglat la temperaturi cât mai mici. Totodată, este recomandat ca depozitarea cărnii să se facă într-un compartiment separat sau pe raft diferit de alte alimente. De asemenea, în timpul verii, este bine ca băuturile să fie așezate în compartimentele special amenajate.

Alimentele nu pot fi lăsate la temperatura camerei pentru mai mult de două ore. Deoarece bacteriile se dezvoltă cu repeziciune, mâncarea lăsată la temperatura camerei pentru mai mult de două ore ar trebui aruncată. Vara, când afară este foarte cald, după numai o oră de stat la temperatura camerei, mâncarea nu ar mai trebui să fie consumată.