Efecte adverse ale aspirinei

Aspirina se numără printre medicamentele administrate cel mai des. Disponibilă fără rețetă, la un preț accesibil, aspirina este ingerată în momentul în care apar dureri de cap, dentare, posibile răceli sau oboseala.
Medicii atrag atenția însă că administrarea de aspirină poate avea efecte secundare, motiv pentru care se impune evitarea ingerării substanței farmaceutice în mod excesiv.
Aspirina sau acidul acetilsalicilic are efect antiinflamator, analgezic și coagulant și poate fi administrată în tratamentul inflamațiilor cauzate de reumatismul articular, de gripă sau de răceală. De asemenea, este indicată pentru combaterea febrei, durerilor sau pentru prevenirea infarctului și accidentelor vasculare cerebrale.
Administrarea aspirinei poate determina crize de astm la persoanele alergice și la cele cu hipersensibilitate la analgezice. Nu este recomandată pentru tratarea copiilor, pentru că ar putea cauza sindromul Reye - o boală rară, care se manifestă prin vărsături, diaree, dificultăți de respirație, amețeală, halucinații, convulsii. Medicamentul este contraindicat, de asemenea, gravidelor și femeilor care alăptează.
Cel mai semnificativ efect advers al aspirinei este iritația tubului digestiv, care poate merge de la o senzație de arsură și durere epigastrică până la agravarea ulcerului gastro-duodenal, provocând hemoragie digestivă. De aceea, aspirina nu se administrează persoanelor care suferă de gastrită sau de ulcer.
O alternativă pentru cei cu afecțiuni ale tubului digestiv este aspirina tamponată, un amestec de acid acetilsalicilic și de săruri de calciu. Niciun tip de aspirină nu trebuie luat însă pe nemâncate.