Odată cu apariția simptomelor de răceală sau gripă, alimentația capătă un rol mult mai important decât pare la prima vedere. Deși mesele bogate pot oferi o senzație temporară de confort și căldură, alegerile nepotrivite pot suprasolicita digestia și pot slăbi capacitatea organismului de a se reface. În sezonul rece, nu cantitatea de mâncare face diferența, ci calitatea nutrienților pe care îi oferiți corpului într-un moment în care acesta are nevoie de sprijin real.
Este normal ca iarna să simțiți nevoia de mese mai consistente, deoarece organismul consumă mai multă energie pentru menținerea temperaturii corporale. Totuși, atunci când porțiile devin excesive și alimentele sunt grele, procesate sau bogate în grăsimi greu digerabile, sistemul digestiv este suprasolicitat. Potrivit dr. Maria Grigore, această suprasolicitare poate consuma resurse importante ale organismului, exact în perioada în care ele ar trebui direcționate către susținerea sistemului imunitar.
„Sistemul imunitar funcționează optim atunci când primește constant vitamine, minerale, proteine și acizi grași esențiali. Vitaminele A, C, D și E contribuie la buna funcționare a celulelor de apărare, zincul și seleniul ajută la reglarea răspunsului imun, iar antioxidanții din fructe și legume protejează celulele de stresul oxidativ. În lipsa acestor nutrienți, organismul reacționează mai lent la infecții, iar perioada de recuperare se poate prelungi considerabil. De asemenea, în perioada de boală sau convalescență, este util să alegeți alimente care oferă energie constantă, fără a încărca digestia. Leguminoasele precum fasolea, lintea, năutul sau mazărea sunt surse valoroase de calorii de calitate, fibre și proteine vegetale. Gătite corect, sub formă de supe, piureuri sau tocănițe ușoare, ele oferă sațietate și sprijin nutritiv fără disconfort gastric", a subliniat medicul.
Apoi, carnea, lactatele și ouăle pot face parte din alimentație, însă cu moderație, nu le consumați zilnic. Consumate de câteva ori pe săptămână, ele furnizează proteine necesare refacerii organismului. Supele clare, în special cele pe bază de pui, sunt adesea recomandate deoarece contribuie la hidratare, pot calma iritația gâtului și ajută la menținerea pasajelor nazale libere, fiind ușor de tolerat chiar și atunci când apetitul este scăzut.
Proteinele vegetale, în schimb, reprezintă o alternativă excelentă, mai ales în perioadele în care digestia este sensibilă. Legumele și fructele de sezon, alese cât mai variat, oferă vitamine, minerale și fitonutrienți esențiali. Totodată, morcovii, țelina, cartofii, sfecla roșie, ceapa, ridichile, merele sau perele pot fi integrate cu ușurință în preparate simple, calde și hrănitoare, adaptate sezonului rece.
Un sprijin suplimentar poate veni din alimentele cunoscute pentru proprietățile lor antimicrobiene naturale. Usturoiul, ghimbirul, turmericul, cătina sau mierea pot fi consumate crude, adăugate în mâncăruri sau băuturi calde, în funcție de toleranță. Acestea nu înlocuiesc tratamentele recomandate de medic, dar pot completa alimentația prin aportul lor de compuși activi.