Numai 10% din femeile olandeze muncesc cu normă întreagă

V-ați întrebat vreodată ce viață am fi dus dacă nu s-ar fi inventat feminismul? Dacă eram cu toate casnice și nu ar fi trebuit să muncim pentru a câștiga un salariu ce să ne ajute să ne întreținem familia? Dacă femeile nu ar fi vrut să fie independente financiar și să-și ia viața în propriile mâini?
Ei bine, se pare că femeile din Olanda au o astfel de viață. Ori acolo nu s-a auzit încă de mișcarea feministă ori doamnele sunt mult mai comode. Potrivit unui studiu recent, mai puțin de 10% din femeile olandeze au un serviciu cu normă întreagă. În mod surprinzător, nu este vorba numai despre mamele care au grijă de copiii lor și lucrează numai două-trei zile pe săptămână sau femeile în vârstă care au în grijă alte rude mai vârstă, ci și de femei fără copii, cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani. Și se pare că asta le face extrem de fericite.
În cartea "Dutch women don’t get depressed" ("Femeile olandeze nu au depresie"), se explică motivul pentru care nu au probleme cu depresia: pentru că muncesc cu jumătate de normă. Câștigă mai puțini bani, ce-i drept, dar nu le pasă. Vor doar să se relaxeze, să aibă timp să citească o carte, să se vadă cu prietenele. Studiile arată că femeile din Olanda nu vor să stea mai mult timp la serviciu și refuză să facă ore suplimentare, chiar dacă nu au copii. Ele pur și simplu nu vor egalitate, nu vor realizări profesionale, independență, autonomie, putere și alte lucruri de acest gen. Însă nici nu se plictisesc și nici nu le pasă că s-ar putea crede că nu au identitate sau ambiție.
Pentru ele este mai important să se bucure de viață decât să aibă o carieră profesională. Nu vor să-și petreacă prânzul la birou, să stea după-amiezile în ședințe, ci își savurează cafeaua timp de trei ore, își vizitează prietenele, fac sport, se ocupă de grădinărit. Într-un fel, faptul că sunt dependente financiar de soții lor explică faptul că rata divorțurilor în Olanda este una dintre cele mai scăzute din Europa.