Pacienții din România au drepturi puține, pe care nu le cunosc

În cel mai recent studiu european dedicat cercetării comparative a sistemelor de sănătate din Europa, sistemul sanitar din România a primit printre cele mai slabe punctaje. Unul dintre capitolele la care a fost depunctat drastic vizează drepturile pacienților. România are o legislație privind aceste drepturi, dar este incompletă și insuficient aplicată, după cum au constatat autorii studiului.

Raportul Euro Health Consumer Index 2009 privind sistemele sanitare din Europa, realizat de organizația Health Power House pentru Comisia Europeană și dat publicității la sfârșitul lunii septembrie, situează România pe un rușinos loc 32 din 33. Unul din criteriile de comparație avute în vedere de autorii studiului, dr. Arne Björnberg, managerul de proiect, dr. Beatriz Cebolla și dr. Sonja Lindblad, a fost reprezentat de ce înseamnă "drepturile pacienților" în țara noastră.
Specialiștii au constatat că deși România are o legislație privind drepturile bolnavilor (fapt pentru care a primit o bulină "verde", favorabilă), ea este incompletă, iar pacienții sunt lăsați, de cele mai multe ori, în afara procesului de luare a deciziilor.
Dintre lipsurile identificate de experți, care au cântărit greu în întocmirea clasamentului, se numără: absența unor registre cu medici, pe care bolnavii să le aibă la îndemână, imposibilitatea de a lua legătura cu medicul de familie sau cu specialistul, 24 de ore din 24, pe tot parcursul săptămânii, prin telefon sau Internet, neputința accesării de servicii medicale peste hotare, cu finanțare de la bugetul autohton, lipsa accesului la propriile dosare medicale, absența asigurărilor de malpraxis. Pe de altă parte, experții europeni au notat favorabil existența organizațiilor de pacienți, dar au depunctat neimplicarea lor în luarea deciziilor privind sistemul sanitar.
A doua bulină "verde" a fost primită de sistemul de sănătate din România pentru faptul că pacienții au dreptul, în mod gratuit, la o a doua opinie medicală. Concluzia: două puncte din nouă posibile pentru acest capitol.

Prevederile legale privind drepturile bolnavilor
Cele mai multe norme privind drepturile pacienților sunt strânse în cele 40 de articole ale Legii 46/2003. Bolnavii au dreptul la asistență medicală din partea medicului de familie, specialistului, servicii medicale de urgență, stomatologice, farmaceutice, recuperare fizică și îngrijire la domiciliu.
Îngrijirea trebuie să fie de cea mai înaltă calitate, însă cu mențiunea "de care dispune societatea, în conformitate cu resursele umane, financiare și materiale". În cazul în care furnizorii de servicii medicale sunt nevoiți să recurgă la selectarea pacienților pentru anumite tipuri de tratamente, disponibile în număr limitat, criteriile avute în vedere vor fi pur medicale. Bolnavii trebuie să fie informați cu privire la starea lor de sănătate, a serviciilor medicale disponibile și posibilul risc al fiecărei proceduri medicale, cât și despre alternativele existente la procedurile propuse, inclusiv neefectuarea tratamentului. Pacienții pot refuza să li se spună detaliile privind terapiile sau afecțiunea, dacă informațiile prezentate le-ar putea cauza suferință. În astfel de situații, pot desemna un alt membru al familiei care să discute cu medicii curanți. Articolul 8 al legii stipulează că "informațiile se aduc la cunoștința pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate".
Doctorii vor solicita acordul bolnavilor pentru efectuarea tratamentelor, singurele cazuri în care se poate interveni fără consimțământul lor fiind cele care impun o intervenție medicală de urgență. De asemenea, pacienții pot să refuze sau să ceară oprirea terapiei, exprimându-și opțiunea în scris și asumându-și, astfel, răspunderea. Cu toate acestea, în cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că terapia este în interesul pacienților, se impune întrunirea unei comisii de specialitate de arbitraj. Comisia va fi constituită din trei medici, în cazul bolnavilor internați, sau trei doctori, pentru cei tratați ambulator.
Pacienții își pot arăta recunoștința față de cadrele medicale prin recompense bănești sau donații, conform articolului 34, dar numai cu respectarea legii și fără ca personalul medical să îi supună la presiuni.

Legea 95/2006 conferă drepturi pacienților asigurați
În completarea normelor enumerate mai sus, prevederile Legii 95/2006, privind reforma în sistemul sanitar, stipulează care sunt drepturile și obligațiile asiguraților la sistemul național de asigurări de sănătate. Astfel, persoanele asigurate se pot înscrie pe listele medicilor de familie și stomatologilor pe care îi aleg și pe care îi pot schimba, însă numai după trecerea a șase luni de la data înscrierii.
Conform procedurii stipulate de lege, pacientul trebuie să obțină acceptul noului medic, la care trebuie să se prezinte cu actele necesare înscrierii și să-i comu-nice numele fostului doctor. Noul medic are îndatorirea să-l anunțe pe predecesorul său și casa de asigurări de sănătate despre preluarea bolnavului respectiv.
Pacienții pot beneficia, în baza contractului-cadrul încheiat între casele de asigurări de sănătate și unitățile sanitare, de servicii medicale, medicamente, controale profilactice, de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate.
O completare adusă, anul trecut, prin Legea 157/2008, ce are un articol unic, stipulează că pacienții au dreptul la returnarea banilor cheltuiți din propriul buzunar, în perioada spitalizării. "Pacienții beneficiază de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice, la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală, în condițiile impuse de contractul-cadru" - este întregul conținut al legii menționate mai sus.

Obligațiile persoanelor asigurate
Pe de altă parte, asigurații au și obligații, de asemenea prevăzute de normele legale. Una dintre ele este să-și anunțe medicul de familie asupra modificărilor în starea de sănătate, să se prezinte la controalele periodice și să respecte cu strictețe tratamentul și indicațiile acestuia. De asemenea, se impune prin lege ca ei să anunțe, în termen de 15 zile, atât medicul de familie cât și casa de asigurări de sănătate, despre modificările din actele de identitate.
Alte obligații vizează conduita civilizată față de personalul medico-sanitar și achitarea contribuției la fondul național.
Pentru a beneficia de asistență stomatologică la tarife reduse, asigurații trebuie să fie înscriși pe lista unui dentist, iar casa de asigurări de sănătate va deconta o parte din cheltuieli în funcție de controalele preventive efectuate.
Persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale, al afecțiunilor cu potențial epidemic, de monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei și de servicii de planificare familială.
Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, una din organizațiile din țara noastră care și-a propus să apere bolnavii, a arătat, în repetate rânduri, că multe dintre drepturile enumerate mai sus - chiar dacă insuficiente! - nu sunt cunoscute de bolnavi.
De exemplu, anul acesta, niciun pacient al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța nu a făcut solicitare pentru a-i fi returnați banii cheltuiți pe medicamente, deși aceasta a devenit o practică obișnuită în unitatea medicală. Anul trecut, conform spuselor dr. Florin Stoian, purtător de cuvânt al spitalului, au fost primite trei cereri.