Politicienii constănțeni refuză să-și dea sângele pentru popor

Zilnic, aproape 50 de constănțeni donează sânge. Unii o fac din altruism, alții pentru că au nevoie de bonurile de masă pe care le primesc drept răsplată. Cu toții sunt însă oameni simpli, care nu se supără pentru că trebuie să aștepte și câteva ore bune pentru a li se lua sânge. Spre deosebire de ei, susține conducerea centrului, politicienii nu sunt interesați să doneze și nu vin nici măcar atunci când li se cere ajutorul.

Donarea de sânge înseamnă salvarea de vieți. De altfel, specialiștii spun că o singură donare poate ajuta trei bolnavi care necesită transfuzii. Anul acesta, în ciuda crizei financiare și a lipsurilor de personal, Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanța a avut o colectă bună, apropiată ca valoare cu cea de anul trecut. Zilnic, donează sânge între 40 și 50 de constănțeni, atât din municipiul Constanța, cât și din localitățile din împrejurimi.
Mai mult, pentru a impulsiona acțiunea de donare, cadrele medicale nu s-au limitat la a-i aștepta pe donatori între pereții centrului, ci au plecat în întâmpinarea lor, în localitățile de domiciliu. "În ciuda tuturor dificultăților pe care le-am avut, printre care și lipsa unui șofer, am reușit să realizăm 22 de deplasări în județ în acest an. Am avut sprijin din partea agenților economici din Mangalia, Medgidia, Constanța, care ne-au ajutat cu transportul și locația pentru desfășurarea colectei", ne-a declarat dr. Alina Dobrotă, managerul Centrului de Transfuzii.

Primarii se tem să fie înțepați
De altfel, a adăugat medicul, pe tot parcursul anului s-a dovedit că mai degrabă sar în ajutorul bolnavilor care așteaptă transfuzii firmele private, decât autoritățile locale și politicienii. "Am găsit mai multă deschidere la unitățile private care au în frunte persoane din străinătate, cu experiență în acțiunile sociale, decât la autoritățile locale. Explicația este că, în străinătate, a dona sânge este o mândrie. Am fost sprijiniți de Lafarge Medgidia, de Daewoo Mangalia, Fundația "Saturn", am avut o campanie cu OMV. La firmele private, șefii intră primii să doneze sânge. În schimb, nu am avut niciun primar care să vină să doneze sânge, când am ajuns în localitatea pe care o conduc", a afirmat medicul.
Nu doar edilii rămân insensibili la campaniile de donare de sânge (chiar și atunci când se desfășoară în cadrul primăriei sau a căminului cultural din comună!), ci orice politician. Cea mai recentă dovadă au avut-o medicii la începutul lunii noiembrie, când Institutul Național de Hematologie a realizat o cam-panie de donare de sânge în mai multe orașe mari din țară, printre care și Constanța. "Am trimis adrese către organizațiile PD-L, PSD și PNL. Ne-a trebuit o săptămână numai pentru a primi un număr de înregistrare, dar la acțiune a venit doar un reprezen-tant de la PNL. În rest, nu am primit niciun răspuns. Nu este prima dată când se întâmplă astfel. Politicienii constănțeni, spre deosebire de cei din alte județe, nu au nici timp, nici disponibilitate să vină să doneze sânge, nici măcar în anii electorali", a mai subliniat doctorul.

Recompense pentru donatori
Constănțenii care donează primesc, în schimbul gestului lor, bonuri de masă de aproximativ 70 de lei, o zi liberă, reducere la transportul în comun. Cu toate acestea, dr. Alina Dobrotă, șefa Centrului Regional de Transfuzii Sanguine Constanța, susține că, spre deosebire de colegii ei din țară, nu poate spune că lipsurile financiare îi îndeamnă pe constănțeni să doneze. "A crescut, într-adevăr, adresabilitatea în rândul celor din pătura de mijloc a societății. Sunt mulți studenți, mulți muncitori, dar nu putem spune că este din cauza crizei. Sunt oameni simpli, obișnuiți, care vor să doneze sânge", a afirmat medicul. Cât privește recompensele, dr. Dobrotă nu consideră că pot fi considerate "o plată mascată": "În străinătate, donatorii primesc o masă caldă înainte și după ce donează. Noi nu avem această posibilitate, de aceea primesc bonuri. Nu trebuie să uităm că persoanelor care nu corespund criteriilor pentru a dona, dar vin din mediul rural, nu li se decontează nici transportul".