Scolioza și cifoza debutează la copiii cu vârste între nouă și unsprezece ani

Atât cifoza, cât și scolioza sunt deviații ale coloanei vertebrale. Dacă cifoza se manifestă prin curbarea excesivă a coloanei în regiunea toracică și favorizează formarea așa-zisei cocoașe, scolioza este o modificare a curburilor fiziologice, mai ales în regiunea lombară, luând forma literei "C", urmată uneori de o modificare apărută în zona următoare, de data asta sub forma literei "S".
"Cifoscolioza, în schimb, este o deviație dublă a coloanei vertebrale" – ne-a spus medicul primar Emil Bianu, specialist în medicina fizică.
Înainte de a intra în detalii, acesta atrage atenția că un posibil debut al unor boli care afectează coloana vertebrală, deformând-o în timp, se poate manifesta în primii ani de școală. De aceea, recomandă medicilor școlari să fie atenți și să identifice astfel de probleme din timp, dar și părinților, care trebuie să urmărească permanent poziția în care copilul stă pe scaun.

Examinare fizică și teste specifice
Dr. Emil Bianu precizează că în astfel de situații, alături de efectuarea unor teste speciale și de examinarea fizică a copilului, pentru identificarea scoliozei, medicul va apela și la radiografii cu raxe X, întrucât acestea scot în evidență gradul de evoluție a bolii, dar și existența altor deformări la nivelul coloanei vertebrale, precum cifoza sau lordoza (curbarea excesivă a coloanei în zona lombară, care dă puternice dureri de șale). De asemenea, o procedură eficientă este și rezonanța magnetică computerizată, un procedeu modern care nu face uz de radiații cu raze X, sistem sigur pentru copii.
"Nu este greu ca părinții să verifice singuri dacă copilul lor are scolioză. Pentru asta, micuțul trebuie să aibă spatele gol și să i se aplece trunchiul înainte. Procedând astfel, se poate observa o eventuală deformare a coloanei vertebrale. Iar la cel mai nesemnificativ semn, să-și ducă imediat copilul la un specialist în ortopedie pediatrică, pentru a înlătura even-tualele complicații de mai târziu. Este adevărat că, în majoritatea cazurilor, aceste afecțiuni apar după vârsta de nouă ani, în perioada de pre-pubertate. Din această cauză, se bănuiește că ele ar putea fi legate de dezvoltarea hormonală specifică acestei vârste. Alți medici pun aceste modificări pe seama poziției incorecte a copilului în bancă, însă specialiștii în ortopedie pediatrică nu sunt de acord cu această ipoteză" - ne-a mai spus dr. Emil Bianu.
Din cauza acestor dileme, în foarte multe cazuri, copiii ajung să fie văzuți de un medic specialist foarte târziu, când boala este deja avansată, existând cazuri în care singura soluție rămâne intervenția chirurgicală.