Testul Papanicolau prezintă modificări? Ce este de făcut

429
Testul Papanicolau prezintă modificări? Ce este de făcut - fondelectrorezectie-1621096016.jpg

Articole de la același autor

Când situaţia o impune, medicii le recomandă femeilor să efectueze o electrorezecţie cu ansă diatermică. Aceasta este o manevră chirurgicală care se efectuează în scop diagnostic (prelevarea de ţesut în scopul efectuării examenului anatomo-patologic) şi în scop curativ (excizia zonei de transformare). Din fericire, este o manevră nedureroasă, nu necesită spitalizare şi se realizează în câteva minute.

De regulă, intervenţia este recomandată atunci când examenul citologic Babeş-Papanicolau şi colposcopia prezintă modificări denumite zone de risc. Zonele modificate pot evolua fără a prezenta simptome, devenind leziuni precanceroase, recomandarea fiind aceea de a le înlătura, astfel încât colul să redevină sănătos. În timpul intervenţiei, medicul specialist ginecolog va îndepărta zona afectată de la nivelul colului uterin cu ajutorul unei anse metalice, cuplată la un aparat de electrochirurgie. Mai departe, proba prelevată va fi trimisă pentru analiză la laboratorul de histopatologie.

„În urma unui rezultat modificat al testului Papanicolau şi a depistării unor leziuni suspecte la examenul colposcopic, medicul ginecolog poate îndruma pacienta în vederea efectuării unui ERAD. Cu ajutorul unei anse conectate la un aparat de electrochirurgie, se rezecă o zonă superficială de 1-2 mm grosime de la nivelul exocolului (faţa externă a colului). Avantajele acestei intervenţii sunt: intervenţia este efectuată sub anestezie generală, astfel pacienta nu va simţi niciun disconfort; îndepărtarea leziunilor ce au capacitatea de a se transforma cancerigen;

obţinerea unui diagnostic de certitudine, histopatologic (caracter malign/benign al ţesutului excizat)”, a explicat dr. Irina Mihai, de la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Euromaterna”.

Specialistul a precizat că în urma electrorezecţiei pot apărea unele complicaţii, cum ar fi sângerările vaginale, durerile abdominale, scurgerile vaginale şi spasme ale vezicii urinare.

Desigur, după efectuarea intervenţiei, pacienta poate prezenta o scurgere vaginală lichidă de culoare rozalie, determinată de procesul de vindecare de la nivelul colului. Oricum, aceste scurgeri nu prezintă nici un motiv de îngrijorare. Apoi, la aproximativ zece zile, pacienta poate prezenta sângerări cu sânge roşu şi caracter menstrual care, de regulă, durează 1-2 zile, excepţie făcând cazurile când aceste scurgeri sunt mai abundente decât o menstruaţie normală.

Avantajul major al acestei proceduri este că nu scurtează lungimea colului uterin, lucru esenţial în cazul femeilor tinere, care îşi doresc sarcini. Metoda de excizie prin conizaţia de col uterin are dezavantajul de a scurta colul uterin şi necesită de cele mai multe ori cerclaj în timpul sarcinii. Apoi, electrorezecţia cu ansa diatermică este o procedură ce se poate repeta, în funcţie de rezultatele ulterioare. Complicaţiile care survin după procedură sunt mult mai reduse decât după conizaţie, dar pot include infecţii şi hemoragie.

Studiile efectuate la paciente care au urmat această procedură au arătat că electrorezecţia cu ansa diatermică a colului uterin nu afectează fertilitatea.

Mirabela ŞERBĂNESCU

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.8303 secunde