Un român din zece este afectat de depresie

Andreea NĂSTASE

Miercuri, 29 Mai 2013, 17:00

Un român din zece este afectat de depresie - remediinaturistedepresie-1369836006.jpg

Statisticile realizate de Liga Romana de Sănătate Mintală vorbesc despre un român din zece afectat de stări specifice depresiei.

Mâncatul pe fond emoțional este modalitatea persoanelor deprimate de a se simți bine pentru câteva minute. Acest obicei este răspândit în special în rândul nefumătorilor. Persoanele care și-au făcut o tradiție din a deschide frigiderul ori de cate ori se simt deprimate, stresate, extenuate, se supraalimentează din dorința de a-și satisface anumite nevoi emoționale.

Mulți dintre cei care apelează la acest truc pentru a-și păcăli emoțiile sunt conștienți de ceea ce fac. Unii ating punctul în care ajung să se supraalimenteze pe ascuns, resimțind apoi o senzație de vinovăție, promițându-și mai mereu că e ultima dată când vor apela la această metodă de relaxare psihică. Alții folosesc mâncarea ca pe un premiu, recompensându-se pentru orice reușită, oricât de mică și nesimnificativă ar fi aceasta. Există, așadar, o senzație de "foame pe fond emoțional’" pe care o simțim cu toții din când în când, însă ignorarea ei o face să apară tot mai rar. Persoanele care își alimentează această nevoie a subconștientului nu se satură niciodată, practic, sațietatea fiind doar o iluzie de moment. Ele intră într-un cerc vicios ajungând, dacă nu se opresc la timp, să sufere de afecțiuni precum bulimia, supraponderabilitatea sau chiar obezitatea.

Cum deosebim foamea reală de cea creată pe fond emoțional?

În realitate, creșterea apetitului pe fond nervos nu are nimic de-a face cu foamea, întrucât pofta de mâncare cauzată de anumiți factori de stres apare brusc, și nu treptat, așa cum se întâmplă în cazul nevoilor fizice. De asemenea, foamea pleacă din stomac, creând o senzație de disconfort fizic în cazul în care nu este satisfăcută. Nevoia psihică de a mânca, însă, naște o nervozitate greu de controlat, persoana în cauză reușind să se calmeze abia după ce se alimentează. După acest moment apar regretele și sentimentele de vinovăție, frustrările și senzația de anxietate. În situația în care mâncatul reprezintă o reacție la impulsurile organismului, procesul creează satisfacție fizică și psihică în egală măsură.