Atunci când se tranzacționează o locuință
există o mulțime de obligații pe care le are atât vânzătorul, cât și
cumpărătorul acestui imobil. Una dintre obligații cade pe umerii vânzătorului
și este redactarea
certificatului
energetic. Prezent în România de
câțiva ani, acest certificat are un rol extrem de important pentru societatea
în care trăim: acela de a micșora consumul de energie și în același timp de a
micșora poluarea.
Misiunea este una foarte grea, însă nu
imposibilă, dacă toți oamenii țin cont de câteva detalii și își modernizează corect locuințele.
Pentru că documentul este destul de nou și
destul de controversat, ne-am gândit să facem o listă cu 10 informații utile
despre el, pe care orice proprietar ar trebui să le cunoască.
Informații despre certificatul energetic pe care nu le știai
1. Certificatul energetic poate să fie
redactat doar de către un auditor energetic atestat. În România există
peste 1800 de auditori energetici atestați și toți pot fi găsiți pe site-ul
Ministerului Drezvoltării Regionale și Administrației Publice.
2. Timpul necesar pentru eliberarea
certificatului de performanță energetică poate fi chiar și mai scurt de 24 de ore. Acesta nu se eliberează pe
loc, în condițiile în care auditorul trebuie să analizeze câteva informații
despre imobil înainte de a-i da o notă.
3. Costul certificatului energetic este
relativ mic. Din fericire, cei care au nevoie de un certificat energetic
nu trebuie să scoată foarte mulți bani din buzunar. Prețul documentului pentru
un apartament începe de la doar 130 de lei (garsoniera) și poate sa crească la
puțin peste 200 în funcție de mărimea lui (numarul de camere).
4.
Certificatul energetic este obligatoriu
în toată Uniunea Europeană, nu doar în România. De fapt, este rezultatul
unei directive a Uniunii Europene, prin care se dorește eficientizarea
consumului de energie pe întregul continent. Poluarea este o problemă destul de
mare cu care ne confruntăm în ultima vreme și pentru a putea scăpa de ea
trebuie să luăm atitudine.
Certificatul energetic este un
prim pas către luarea de atitudine.
5. Există două tipuri de notații pentru
certificat. În primul rând există 7 clase de eficiență energetică, notate
cu litere de la A la G, care se referă la consumul de energie pe care îl are
clădirea pentru a genera un anumit nivel de confort termic. În al doilea rând,
există o notă de la 1 la 100 care este dată fiecărei clădiri în funcție de factorii
care contribuie la eficința ei.
6. Nu toate clădirile au nevoie de
certificat energtic. Există câteva categorii de clădiri pentru care nu
trebuie să fie redactat un certificat energetic. În primul rând,
lăcașurile de cult sunt scutitee de o astfel de obligativitate. Clădirile
declarate monumente sunt și ele scutite și același lucru este valabil și pentru
depozite sau construcțiile independente care au până în 50 de metri pătrați
etc.
7. Deși este obligatoriu doar din 2013,
certificatul energetic este emis pe teritoriul României încă din anul 2005.
8. Certificatul energetic este obligatoriu
în momentul în care se vinde sau se închiriază o clădire. Totuși, se
dovedește util în orice situație. Spre exemplu, cei care doresc să afle cât
consumă clădirea în care locuiesc și dacă îi pot îmbunătăți performanta
energetică, se recomande să opteze pentru un certificat de performanță
energetică.
9.
Valabilitatea unui astfel de document
este de 10 ani. Odată eliberat,
certificatul energetic este valabil 10 ani, atâta vreme cât nu intervin schimbări majore
asupra eficienței energetice a clădirii.
10. Există o serie de avantaaje pe care le
are acest certificat, o clasă energetică superioară sporind valoarea
imobilului.