Algele de pe malul mării dau bătăi de cap operatorilor. "Fenomenele se pot amplifica!"

254

Articole de la același autor

Algele le-au dat multe bătăi de cap operatorilor de plaje și Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, anul acesta. Temperaturile ridicate și condițiile de pe mare au făcut ca fenomenul de înflorire algală să fie extrem de puternic încă de la începutul lunii iulie, așa că lucrătorii au dus o muncă permanentă, noapte de noapte, pentru a aduna mormanele de ierburi aduse la țărm.

Mii de tone de alege au fost adunate, până în prezent, de pe plajele litoralului românesc. Conducerea Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral a apelat la ajutorul colegilor din alte zone ale țării, care le-au împrumutat utilaje pentru a suplimenta numărul utilajelor care intervin, în cursul nopții, pentru colectarea algelor. Iar "lupta" este departe de a se încheia.

În prezent, se caută soluții pentru a opri algele să mai ajungă la țărm. Specialiștii ABADL analizează toate variantele tehnice, însă, deocamdată, singura concluzie la care s-a ajuns este că sunt necesare mai multe echipamente și utilaje pregătite să intervină în viitoarele fenomene algale.

De-a lungul anilor, s-a luat în calcul montarea de plase care să oprească algele să ajungă la țărm, însă, se pare că această soluție nu este viabilă pentru specificul litoralului românesc. De altfel, mai mulți voluntari chiar au făcut o încercare, în zona Eforie, care, din păcate, a eșuat.

"În prezent, nicio țară din lume nu are o soluție care să aibă un randament sută la sută eficient și trebuie să ținem cont că sistemele trebuie adaptate la structura litoralului românesc. Și spunem asta ca să răspundem foarte clar la întrebarea: de ce la bulgari, greci, etc, există plase pentru alge?! Mai concret, algele pe care le întâlnim pe litoralul românesc nu le vom întâlni nici măcar pe alt litoral situat tot la Marea Neagră, cum ar fi cel bulgăresc, și asta pentru că fundul mării litoralului românesc este predominant nisipos – mâlos, pe când, la vecinii bulgari, fundul mării este calcaros, astfel că este imposibilă formarea acelorași specii. În plus, aici se regăsește o situația particulară datorată aportului de apă dulce, nutrienți și particule. Această influență face ca dezvoltarea algală să fie mai ales foarte aproape de țărm", explică directorul ABADL, Bogdan Bola.

Plasele sunt periculoase

Reprezentanții instituției au reluat, în acest an, documentarea în ceea ce privește găsirea unor metode cât mai eficiente de a face față fenomenelor algale cu care se confruntă în fiecare an. Este vorba despre eventuale sisteme fixe sau mobile ce ar trebui amplasate în larg. "Pentru a asigura o oarecare eficiență, plasele ar trebui poziționate foarte aproape de țărm, ceea ce ar reprezenta un pericol real pentru faună, respectiv pentru pești, delfini, păsări marine, dar și pentru ambarcațiunile de agrement (șalupe, sky-jet-uri, etc) din zonă, pentru activități de agrement de tip kite boarding sau windsurfing sau chiar pentru înotători. În plus, eficiența lor nu este garantată 100%", precizează specialistul în probleme de ingineria mediului, Nicușor Buzgaru.

Utilaje de 2,6 milioane de euro

De altfel, un sistem pilot, montat de scafandri voluntari în 2012 a eșuat. "O astfel de plasă pentru reținerea algelor într-un golf din localitatea Eforie Sud a fost montată în anul 2012. Însă, în aceeași seară, întregul sistem a fost ridicat de pe țărm, sub formă de deșeuri, după ce fusese distrus de valuri și aruncat de curenți pe mal", precizează șeful ABADL.

În concluzie, pentru a fi pregătită pentru viitoarele fenomene algale, care se pot amplifica pe fondul schimbărilor climatice, conducerea ABADL a trimis în regim de urgență către Administrația Națională Apele Române, spre analiză, un document cu necesitățile în ceea ce privește echipamentele și utilajele. "Ținând cont și de faptul că în cadrul proiectului Reducerea eroziunii costiere, Faza II, suprafața de plajă existentă se va mări substanțial, cu peste 200 de hectare, este necesară achiziționarea a 20 de utilaje. Valoarea totală a acestor utilaje, care ar face mai ușoară munca echipelor care noapte de noapte se străduiesc să curețe de alge malul românesc al Mării Negre, ajunge la aproximativ 2,6 milioane de euro, fără a include costurile TVA", anunță specialistul Nicușor Buzgaru.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3744 secunde