"Am dormit cu copilul pe stradă, înveliți cu cartoane!"

Veronica a împlinit luna aceasta 50 de ani. Aniversarea a găsit-o în Centrul Maternal de la Mangalia, alături de fiul său de 13 ani și alte șase mămici și copiii lor. A fost o aniversare fericită pentru că, după mulți ani, a avut un acoperiș deasupra capului și prieteni care să o felicite. În ultimii ani, zilele de naștere o prindeau prin scări de bloc sau pe unde se putea adăposti împreună cu Marian, băiatul ei. Au fost și zile mai frumoase, în tinerețe, când era alături de tatăl copilului, când erau toți trei fericiți.

"Am stat la Moșneni. Băiatul avea trei ani când a decedat tatăl său. Nu eram căsătoriți legal, dar stăteam de mulți ani împreună. După ce a murit, neamurile lui au vândut casa și ne-au lăsat pe drumuri", își începe Veronica trista poveste. Este mică, gârbovită de necazurile prin care a trecut. Și-a pierdut toată dantura, dar încă mai are o licărire de speranță în ochi. "Am crescut la leagănul de copii. Pe părinții mei naturali nu i-am cunoscut niciodată, iar cei care m-au înfiat au murit când aveam 16 ani. De atunci nu mai am pe nimeni", spune femeia.

Alungați de rudele concubinului

Singurul pe care l-a iubit a fost tatăl lui Marian. Dar rudele lui nu au vrut să o lase, după moartea lui, în casa în care locuiseră împreună. Deși nu cunoștea pe nimeni, și-a luat copilul în brațe și a plecat la Mangalia. S-a gândit că aici poate găsi ceva de lucru și un adăpost. A îngrijit un bătrân cinci ani de zile, până când a murit și el. Iar istoria s-a repetat și s-au trezit alungați și de aici, de rudele bărbatului. "O perioadă nu am avut unde să ne ducem. Am dormit cu copilul pe stradă, înveliți cu cartoane. Apoi am mai fost prin 23 August. Ne-a promis primarul de acolo că ne ajută. Pe 27 ianuarie am fost aduși în Centru. Stăm de nouă luni, iar în ianuarie va trebui să plecăm. Nu știu unde", zice gânditoare Veronica.

Nu poate fi angajată pentru că nu are acte

Principalul ei necaz este că nu are acte. S-a născut în București, dar buletinul l-a pierdut de mult, nici ea nu mai ține minte de când. Nu a avut niciodată suficienți bani ca să se ducă în Capitală să îl scoată din nou. Acum nu mai are niciun act. Marian nu a fost declarat și nu are nici măcar certificat de naștere. Din această cauză nici a fost înscris la școală și nu a învățat niciodată carte. Acum, de când au ajuns în Centru, îl învață educatoarele cifrele și literele, măcar să știe cât de cât să citească.

Marian nu a mers niciodată la școală

Este slăbuț și el, firav, dar zâmbește într-una. Nici măcar nu știe că băieții de vârsta lui se duc cu bicicleta în parc și vorbesc pe mess cu prietenii lor. "Încerc acum să îl duc la o școală specială. Este în Mangalia o fundație a unor măicuțe dintr-un ordin catolic, care are un centru de zi unde ar putea să facă alfabetizare. Să vedem ce putem să facem să îl primească și pe el în grup, că e păcat chiar să nu știe carte deloc", ne mai spune Veronica.

Cât despre planurile ei de viitor, nu prea există. Nu-și dorește decât să găsească un loc de muncă atunci când va trebui să părăsească Centrul. "Am lucrat pe la struguri, cu ziua. Nimeni nu mă angajează pentru că nu am acte. Măcar să găsesc undeva ca menajeră, să am grijă de un bătrân sau de un copil, ca să nu ne întoarcem din nou pe stradă", speră Veronica.

Centrul Maternal de la Mangalia găzduiește șapte mame și 12 copii, aflați în dificultate. Ei pot rămâne în adăpostul coordonat de Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului între șase luni și un an, în funcție de gravitatea cazului. Atunci când părăsesc centrul, mamele primesc un sprijin material în valoare de 600 de lei.