Cât o mai duc plajele românești

Turiștii care vor sosi pe litoral în minivacanța de 1 Mai vor găsi plaje curate, dar mai înguste decât cele pe care le-au lăsat anul trecut. Cel puțin doi metri pierd, în fiecare an, plajele de pe litoralul românesc.

Potrivit tuturor studiilor efectuate în ultimii ani, situația este alarmantă. Eroziunea costieră avansează într-un ritm foarte rapid, marea înghițind, în ultimii ani, bucăți mari din plajele din toate stațiunile. Sectoarele afectate de fenomene de eroziune sunt în Mamaia Nord, Mamaia Sud, Tomis, Eforie Centru, Eforie Sud, Tuzla, Olimp - Venus, Saturn - Mangalia, 2 Mai - Vama Veche. De departe, însă, eroziunea cea mai accentuată se manifestă în stațiunea Mamaia, unde se estimează o retragere a liniei țărmului de aproximativ 40 de metri în următorii 20 de ani.

Pentru a salva litoralul românesc, Administrația Bazinală de Apă "Dobrogea Litoral" a elaborat, încă de anul trecut, un Master Plan pentru combaterea eroziunii costiere. Însă, deocamdată, lucrările nu au demarat. Peste 170 de milioane de euro din fonduri europene urmează să se ducă în falezele de pe malul Mării Negre, de-a lungul litoralului românesc. Numai asistența tehnică costă aproximativ cinci milioane de euro și cuprinde elaborarea propriu-zisă a Master Planului, Aplicația de finanțare, Evaluarea Strategică de Mediu și elaborarea tuturor documentațiilor necesare atribuirii contractelor pentru implementarea lucrărilor de combatere a eroziunii costiere.

Bani de la Uniunea Europeană

Vestea bună este că aproape toți banii vin de la Uniunea Europeană și nu sunt deloc puțini. În mai multe etape, în falezele românești vor intra cel puțin 150 de milioane de euro. Mai mult decât atât, se pare că lucrările vor începe, în sfârșit, anul acesta. În urma finalizării Asistenței tehnice, prin Master Planul elaborat au fost identificate mai multe zone de risc mare de eroziune și s-au propus spre implementare două faze prioritare. În faza întâi, intitulată "Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanța (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud) și zona Eforie Nord", județul Constanța. Proiectul este cofinanțat din Fondul de Coeziune. Conform graficului, în primul trimestru al anului 2013, Comisia Europeană trebuie să aprobe cererea de finanțare. Astfel, se preconizează că, în curând, va fi finalizată evaluarea ofertelor de contracte pentru lucrări și servicii și va demara implementarea propriu-zisă a proiectului.

Intervenții de urgență în sud

În Eforie Sud s-a reușit stabilizarea malului în al unsprezecelea ceas. La fel s-a procedat și în zona Faleză Nord din Constanța. Însă intervențiile nu pot opri marea să înainteze spre uscat. Lucrări au fost făcute și în zonele Olimp și Tuzla. Specialiștii japonezi sosiți în urmă cu cinci ani la Constanța pentru a face un studiu despre stadiul falezelor au spus atunci că în 22 de ani, falezele de la malul Mării Negre vor dispărea. Mobilizați cu fonduri de la Ministerul Mediului și Pădurilor, reprezentanții ABADL au demarat în 2010 lucrări ample de consolidare a taluzurilor dintre Olimp și Tuzla. Acum, plaja a fost lățită cu peste 15 metri, a fost realizată o faleză solidă și trei diguri de apărare. Au fost investite peste 28 de milioane de lei pentru a lărgi plaja și a stopa eroziunea costieră.

Digurile dispar în cinci ani

În prezent, plaja cuprinsă între zona Pescărie și hotelul Sulina este menținută artificial grație digurilor din larg și structurilor de stabilopozi conectate la țărm. Cu toate acestea, procesul de eroziune continuă și este din ce în ce mai pronunțat.

Conform Master Planului, "multe dintre protecțiile costiere sunt vechi de 30-50 de ani și cu o durată de viață remanentă de mai puțin de cinci ani și deci au nevoie urgentă de înlocuire sau lucrări majore de reabilitare. Starea proastă a multor protecții duce la ineficiență în menținerea plajelor de protejat. Acest lucru a condus pe alocuri la necesitatea de lucrări temporare sau de urgență la baza falezei pentru a preveni prăbușirea falezei în zonele dezvoltate. Astfel de lucrări nu sunt durabile pe termen lung și conduc la pierderea accelerată de plaje. Starea proastă a multor protecții costiere constituie, de asemenea, mai multe riscuri semnificative de sănătate și siguranță pentru public".