Cât o mai duc plajele românești

Cel puțin 150 de milioane de euro din fonduri europene urmează să se ducă în falezele de pe malul Mării Negre, de-a lungul litoralului românesc. Aceasta ar trebui să fie numai o primă etapă pentru combaterea eroziunii costiere și refacerea zonei. Situația jalnică a zonei costiere de-a lungul Mării Negre este veche și binecunoscută. În al unsprezecelea ceas, Administrația Bazinală de Apă "Dobrogea Litoral" a reușit să facă un plan de bătaie pentru aceste lucrări, intitulat Master Planul Zonei Costiere. Deocamdată sunt încă la stadiul de dezbateri publice. Numai asistența tehnică costă aproximativ cinci milioane de euro și cuprinde elaborarea propriu-zisă a Master Planului, Aplicația de finanțare, Evaluarea Strategică de Mediu și elaborarea tuturor documentațiilor necesare atribuirii contractelor pentru implementarea lucrărilor de combatere a eroziunii costiere.

Plan de bătaie pentru salvarea plajelor
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a supus miercuri, 21 martie, dezbaterii publice Raportul de Mediu privind Master Planul. La ședință au fost prezenți reprezentanți ai Ministerului Mediului și Pădurilor, ai instituțiilor și autorităților locale din județele Tulcea și Constanța, cercetători, specialiști în domeniu, etc. "Raportul de mediu este un instrument important pentru integrarea considerațiilor de mediu în pregătirea și adoptarea planurilor și programelor deoarece asigură identifica-rea, descrierea, evaluarea și luarea în considerare în acest proces a potențialelor efecte semnificative asupra mediului. Elaborarea raportului de mediu și integrarea considerațiilor de mediu în pregătirea Master Planului reprezintă un proces iterativ care trebuie să contribuie la luarea unor decizii durabile. Documentul supus dezbaterii se dorește a fi unul de referință pentru dezvoltarea zonei costiere în următorii 30 de ani", precizează purtătorul de cuvânt al ABADL, Cătălin Anton.
Master Planul cuprinde 11 mari capitole, care se referă, printre altele la Analiza situației actuale - starea zonei costiere a Mării Negre, Prognoze, Analiza opțiunilor, Plan de implementare al Master Planului, Analiza financiară și socio-economică și Strategia pentru management costier viitor.

Intervenții de urgență, dar temporare
Din păcate, din hârtii și planuri situația nu se vede atât de gravă precum este la fața locului. În multe zone de-a lungul litoralului românesc Marea Neagră a înghițit zeci de metri de plaje și a erodat faleze. Este foarte cunoscută situația de la Eforie Sud, în 2010, unde au avut loc alunecări de terenuri ce au pus în pericol locuințele din zonă. Aceeași situație este și în Faleză Nord, unde marginea taluzului este chiar lângă case. În ambele cazuri ABADL a pornit deja lucrări de stabilizare, dar intervențiile nu pot opri totuși marea să înainteze pe uscat. La un moment dat, pietrele din Faleză Nord, vor fi cu siguranță acoperite de apă, iar în Eforie Sud, nisipul va fi înghițit de valuri. 

Intervenții au fost făcute și în zonele Olimp și Tuzla. Specialiștii japonezi sosiți în urmă cu patru ani la Constanța pentru a face un studiu despre stadiul falezelor au spus atunci că în 22 de ani, falezele de la malul Mării Negre vor dispărea. Mobilizați cu fonduri de la Ministerul Mediului și Pădurilor, reprezentanții ABADL au demarat în 2010 lucrări ample de consolidare a taluzurilor dintre Olimp și Tuzla. Acum, plaja a fost lățită cu peste 15 metri, a fost reali-zată o faleză solidă și trei diguri de apărare. Au fost investite peste 28 de milioane de lei pentru a lărgi plaja și a stopa eroziunea costieră.
Eroziunea cea mai accentuată se manifestă în stațiunea Mamaia și specialiștii estimează o retragere a liniei țărmului cu aproximativ 40 de metri în următorii 20 de ani, dacă nu se intervine cât mai curând.

Digurile dispar în cinci ani
În prezent, plaja cuprinsă între zona Pescărie și hotelul Sulina este menținută artificial grație digurilor din larg și structurilor de stabilopozi conectate la țărm. Cu toate acestea, procesul de eroziune continuă și este din ce în ce mai pronunțat. Conform Master Planului, "Multe dintre protecțiile costiere sunt vechi de 30-50 de ani și cu o durată de viață remanentă de mai puțin de cinci ani și deci au nevoie urgentă de înlocuire sau lucrări majore de reabilitare. Starea proastă a multor protecții duce la ineficiență în menținerea plajelor de protejat. Acest lucru a condus pe alocuri la necesitatea de lucrări tempo-rare sau de urgență la baza falezei pentru a preveni prăbușirea falezei în zonele dezvoltate. Astfel de lucrări nu sunt durabile pe ter-men lung și conduc la pierderea accelerată de plaje. Starea proastă a multor protecții costiere constituie, de asemenea, mai multe riscuri semnificative de sănătate și siguranță pentru public".