Câtă apă mai este în Dobrogea

Un om consumă zilnic între doi și patru litri de apă, dar această cantitate este preluată, într-o mare măsură, de alimente. Cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, Agenția Județeană de Mediu Constanța atrage atenția asupra protejării resurselor de apă. Motto-ul aniversării din acest an, "Lumea este însetată pentru că ne este foame", are drept obiectiv sensibilizarea cu privire la cantitatea de apă necesară pentru a produce alimente.
Sunt șapte miliarde de oameni pe întreaga planetă care au nevoie de hrană zilnic. Până în anul 2050, se estimează că populația va crește la nouă miliarde. Foametea a lovit deja un miliard de oameni din populația globului, iar resursele de apă sunt limitate.
În Dobrogea bazinul hidrografic ocupă o suprafață de 10813 km, din care bazinul hidrografic litoral cu o suprafață de 5.480 km. Resursele de apă ale județului Constanța sunt constituite din apele de suprafață - râuri, lacuri, fluviul Dunărea (Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari - sursa Galeșu) și ape subterane (47 de surse). Consumul total anual de apă în sectorul public raportat la populația totală a fost, în anul 2010, de 79,72 mc/locuitor, iar ponderea populației cu acces la apă potabilă a fost de 73,7%.

Apele menajere poluează cel mai mult
"Principalele probleme care afectează calitatea apelor sunt: epurarea inadecvată a apelor uzate menajere, controlul inadecvat al evacuărilor de ape uzate industriale, pierderea și distrugerea zonelor de captare, amplasarea necorespunzătoare a obiectivelor industriale, defrișarea, modificarea necontrolată a tipurilor de culturi agricole și proastele practici agricole", precizează directorul executiv al APM Constanța, Simona Constantin.
Pentru a proteja resursele de apă ar trebui să urmăm o dietă sănătoasă și durabilă, un stil de viață sănătos, să consumăm alimente care au nevoie de mai puțină apă pentru producerea lor, să reducem risipa de alimente (30 de procente din hrana zilnică produsă în întreaga lume rămân neconsumate, iar în acest fel, apa necesară producerii alimentelor este irosită), să conservăm ecosistemele care susțin disponibilitatea și calitatea apelor, să recirculăm și să reutilizăm apa, să renunțăm la agricultura chimizată și intensivă, să adaptăm managementul apei la schimbările climatice.