În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.
"Numărul locurilor de muncă din flota națională a scăzut în mod dramatic, ajungând la circa 10.000, la această oră - ne-a declarat Adrian Mihălcioiu, vicepreședintele Sindicatului Liberal Navigatorilor. Cea mai mare reducere a fost operată în 1992, când schemele de echipaj au fost reduse de la 35-40 de persoane la 25-27 persoane. Cei mai afectați în acel moment sunt radiotelegrafiștii și electricienii de bord, din rândul cărora mulți s-au recalificat în alte specialități marinărești".
Mihălcioiu consideră că perioada anilor 1992 - 1996 a constituit o etapă de deschidere a pieței românești de forță de muncă spre exterior, numeroși marinari fiind angajați pe nave străine.
"S-a produs o internaționalizare a pieței muncii, asigurându-se absorbția surplusului de personal din flota noastră națională. În anii 1994 - 1995, am primit mesaje de apreciere la adresa marinarilor români angajați în flotele străine, cu ocazia negocierii contractelor de muncă românești pentru navele cu pavilioane de complezență. Partenerii străini și-au exprimat surprinderea că navigatorii români sunt prost cotați în propria lor țară, în vreme ce sunt foarte bine apreciați pe plan internațional", a explicat Mihălcioiu.
Nave transformate în adevărate pușcării
Referitor la consecințele contractelor de bare-boat asupra forței de muncă din flota națională, Mihălcioiu a declarat că acestea constau în: apariția fenomenului muncii "la negru" (generat de dorința operatorilor privați de a plăti marinarii cât mai puțin), introducerea forței de muncă străine pe navele românești, scăderea gradului de atractivitate a locurilor de muncă din flota națională, ca urmare a transformării unor nave în adevărate pușcării și coșciuge plutitoare.
"În ultimul timp, condiția forței de muncă din flota română a devenit deosebit de incertă, în primul rând, din cauza trecerii de la contractele de muncă permanente la cele pe perioadă determinată. În al doilea rând, pentru că situația navelor românești este nesigură, din cauza condițiilor tehnice și numeroaselor arestări pentru datoriile din piață. În al treilea rând, pentru că navigatorii sunt trimiși să lucreze fără certitudinea că vor fi plătiți", afirmă vicepreședintele SLN.
Au pierdut dreptul de pensionare
În prezent, situația economică a companiilor de navigație conduce la pierderea drepturilor de pensionare și de șomaj ale navigatorilor, deoarece nu sunt plătite asigurările sociale și contribuția la fondul de șomaj.
"SLN a găsit unele soluții pentru menținerea locurilor de muncă. La Petromin am reușit să păstrăm toate locurile de muncă pe navele cu pavilion de complezență. Asta înseamnă 1.200 navigatori bine antrenați, capabili să meargă oriunde, pe orice mare, pe orice fel de navă. Datorită seriozității de care sindicatul dă dovadă și competenței ridicate a marinarilor români, reușim să semnăm, în continuare, contracte pentru nave cu pavilion de complezență. Avem, până acum, 12 nave ale unor armatori străini acoperite de contracte de muncă românești. E vorba de companii din Monaco, Italia etc. Astăzi, am avut un asemenea prim contact cu o firmă din Monaco, interesată să semneze un contract colectiv de muncă. Este important faptul că angajarea forței de muncă românești în alte flote are drept consecință nu numai creșterea gradului de ocupare a acestei categorii socio-profesionale din țara noastră, ci și menținerea și dezvoltarea instituțiilor de pregătire a navigatorilor", a concluzionat Adrian Mihălcioiu. (18 mai 1998)
Directorul general al FPS sare la gâtul SLN
După ce, timp de opt ani, n-a mișcat un deget pentru salvarea flotei, după ce atâta amar de timp a asistat nepăsător cum tot felul de aventurieri își fac de cap cu navele statului român, înglodându-le în datorii, abandonându-le prin diverse porturi ale lumii sau, mai rău, scufundându-le, cu toate că n-a tras pe nimeni la răspundere pentru jaful petrecut la companiile de navigație ale statului, pentru suferințele crunte indurate de mii de navigatori români, Fondul Proprietății de Stat, nimeni altul decât administratorul flotei naționale, s-a trezit din "somnul cel de moarte" și se dă rotund.
Directorul său general executiv, Gheorghe Ionescu, în loc să le pupe mâinile liderilor Sindicatului Liber al Navigatorilor că s-au bătut ca leii să apere averea statului de hoți și pungași, în loc să le mulțumească pentru faptul că datorită eforturilor lor FPS mai are ce privatiza și restructura în shipping, se rățoiește la ei.
Să vedeți ce debitează acest Gheorghe într-o nerușinată misivă trimisă pe adresa SLN: "FPS a inițiat un program de verificare inițială în vederea restructurării flotei comerciale maritime, care va fi analizat în paralel și de Direcția de restructurare, program care va cuprinde și propuneri de finanțare. În conjunctura actuală, când eforturile tuturor instituțiilor abilitate sunt canalizate în vederea identificării unor soluții viabile pentru flota comercială maritimă, acțiunile sindicale pe care Ie întreprindeți nu fac decât să dăuneze societății și să adâncească criza".
Este de-a dreptul revoltătoare scrisoarea adresată de Gheorghe Ionescu, care își permite să catalogheze acțiunile legale ale Sindicatului Liber al Navigatorilor ca fiind "dăunătoare societății" și stimulent pentru "adâncirea crizei". De aici și până la a-i acuza pe liderii sindicali că sunt vinovați de întreaga dramă a flotei nu mai este decât un pas. (27 mai 1998)
Pagină realizată de Ion TIȚA-CĂLIN