Constanța este printre județele cu cea mai numeroasă populație

Populația României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2011, anunțate ieri de Institutul Național de Statistică.

Conform datelor recensământului din 2002, populația României era de 21.680.974 de locuitori.

Populația din statisticile curente la 1 iulie 2011 este de 21.354.396, a precizat INS.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populația stabilă a României a fost de 19.043.000 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente.

Din totalul populației stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reședința în municipii și orașe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).

Grupate după numărul populației stabile, 22 județe au înregistrat sub 400.000 locuitori însumând 35,6% din populația țării, 17 județe aveau o populație cuprinsă între 400.000 și 700.000 de locuitori concentrând 47,9% și doar două județe au depășit 700.000 de locuitori, reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.043.000 de persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul București (respectiv 1.678.000 persoane).

Județele cu populația cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iași (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiș (cu 649,8 mii), Constanța (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii), Suceava (cu 614,5 mii).

Cel mai mic număr de populație îl au județele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinți (254,6 mii), Ialomița (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraș-Severin (274,3 mii) și Bistrița-Năsăud (277,9 mii).

În 13 județe din țară mai mult de jumătate dintre persoane își au reședința în municipii și orașe. Județele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Brașov (cu 71,2%), Constanța (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce județele cu ponderile cele mai mici ale populației urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmbovița (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamț și Călărași (cu 35,0%).

Maghiarii și romii, cele mai numeroase minorități etnice din România

Maghiarii și romii compun cele mai numeroase minorități etnice din România, reprezentând 6,5 și, respectiv, 3,2 la sută din populația stabilă a României, conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 2011.

"La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-și declara în deplină libertate și fără niciun fel de constrângere apartenența etnică", precizează Institutul Național de Statistică (INS) într-un comunicat de presă de joi.

Conform rezultatelor recensământului, din totalul populației stabile, 16.870.000 de persoane, reprezentând 88,6 la sută din total, s-au declarat români.

Populația de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238.000 de persoane, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.000 de persoane.

Alte etnii cu mai mult de 20.000 de reprezentanți declarați la recensământul de anul trecut au fost ucrainenii - 51.700 de persoane, germanii - 36.900, turcii - 28.200, rușii lipoveni - 23.900 și tătarii, în număr de 20.500.

În București, românii sunt majoritari într-o măsură covârșitoare: 96,6 la sută. În alte 26 de județe, românii sunt majoritari cu o pondere de peste 90 la sută, iar în alte 13 cu peste 52,6 la sută.

Cele două județe în care românii nu sunt majoritari conform recensământului sunt Harghita și Covasna, dominate de maghiari cu 84,8 la sută și, respectiv, 73,6 la sută.

Alte județe cu o pondere importantă a maghiarilor în totalul populației sunt Mureș, cu 37,8 la sută, Satu Mare, cu 34,5 la sută, Bihor, cu 25,2 la sută și Sălaj, cu 23,2 procente.

Cei mai mulți romi declarați se află în județul Mureș, 8,8 la sută din locuitorii acestuia.

Romii se întâlnesc într-o proporție relativ mai mare, de peste 6 la sută din populația stabilă, și în județele Călărași (8,1 la sută), Sălaj (6,9 la sută) și Bihor (6,1 la sută).

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană se regăsesc în județele Timiș, Satu Mare, Sibiu, Brașov, Caraș-Severin și Arad.

Circa 90 la sută dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în județele Constanța și Tulcea, dar și în București, unde trăiesc 24.000.

Rezultate provizorii Recensământ: 7,1 milioane de gospodării și 8,4 milioane de locuințe

În România sunt peste șapte milioane de gospodării și peste 8,4 de milioane de locuințe, potrivit datelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) 2011 prezentate, joi, într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), remis MEDIAFAX.

"Din totalul populației stabile a României, 99,1% (18.878 mii persoane) se regăsește în cele 7.087 mii gospodării ale populației, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266 persoane la 100 gospodării ale populației). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în spații colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost", se arată în documentul citat.

Potrivit datelor provizorii ale RPL2011, mai mult de jumătate din numărul gospodăriilor și al persoanelor din cadrul acestora se concentrau în mediul urban.

În 16 județe majoritatea gospodăriilor populației se află în municipii și orașe, preponderent în Hunedoara, Brașov și Constanța, iar la polul opus, cu cele mai mici ponderi ale gospodăriilor din mediul urban, se situează județele Giurgiu, Dâmbovița și Teleorman.

Potrivit RPL 2011, mărimea medie a unei gospodării este mai mică în mediul urban - 2,53 persoane/gospodărie - comparativ cu cel rural - 2,83 persoane/gospodărie.

"Distribuția teritorială relevă faptul că mărimea medie a unei gospodării este mai mare în județele Ilfov - 3,10 persoane/gospodărie - , precum și în Dâmbovița, Giurgiu, Bistrița - Năsăud, Maramureș și Suceava - între 2,93 - 2,82 persoane/gospodărie. Cel mai mic număr mediu de persoane pe o gospodărie se regăsește în Municipiul București - 2,39 persoane/gospodărie - și în județele Neamț și Hunedoara - 2,50 persoane/gospodărie). Cu excepția județului Sălaj, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în municipii și orașe decât în comune", potrivit datelor RPL 2011.

În privința clădirilor, la recensământ a fost înregistrat un număr de 5.103.000 de clădiri în care se aflau 8.451.000 de locuințe convenționale.

"Acestea totalizau un număr de 22.739 mii camere de locuit care însumează o suprafață locuibilă de 398.037 mii m.p. Comparativ cu mediul rural, în urban locuințele convenționale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafața medie a locuințelor și a camerelor de locuit este mai mare", potrivit datelor provizorii ale RPL.

Numărul camerelor de locuit pe o locuință este mai mare în județele Ilfov, Giurgiu, Tulcea și Buzău - între 3,3 și 3,0 camere/locuință, respectiv mai mic în județele Harghita - 3 camere/locuință - Cluj, Covasna și municipiul București - 2,4 camere/locuință.

"O suprafață a camerelor de locuit mai mare s-a înregistrat, în medie, în Municipiul București (21,1 mp/cameră) și în județele Brașov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita și Covasna (între 20,8 și 19,1 mp/cameră). Cele mai mici suprafețe medii pe o cameră se înregistrează în județele Călărași (13,4 mp/cameră), Giurgiu și Teleorman (14,0 mp/cameră)", se mai arată în documentul citat.

Locuințe cu suprafețe medii dintre cele mai mari există în județele Ilfov, Timiș, Satu Mare și Constanța - între 65,7 și 52,0 mp/locuință, iar cele mai mici suprafețe medii au fost înregistrate în județele Brăila - 39,4 mp/locuință, Călărași și Vaslui - 39,7 mp/locuință, Teleorman - 40,7 mp/locuință și Mehedinți - 41,0 mp/locuință.

Potrivit Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2011, rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor prezintă o primă estimare privind numărul populației, al gospodăriilor populației și al fondului de locuințe.

Recensământul populației și al locuințelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populației și locuințelor și ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor .

Conform acestor recomandări, populația stabilă a României include: cetățenii români, străini sau fără cetățenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul țării (persoane prezente) sau erau temporar absenți, fiind plecați în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni; cetățenii români, străini sau fără cetățenie veniți pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne o perioadă de cel puțin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reședința în România; cetățenii români plecați în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare și al reprezentanțelor comerciale românești din străinătate.

Conform definiției internaționale, nu au fost cuprinși în populația stabilă a țării: cetățenii români, străini sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecați în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni : la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată); cetățenii străini sau fără cetățenie veniți în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

În conformitate cu recomandările internaționale, nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: cetățenii străini prezenți în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare și al reprezentanțelor comerciale străine în România; cetățenii străini prezenți ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniți pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reședința în România.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale și nici în centralizatoare următoarele categorii de persoane: cetățenii români, străini sau fără cetățenie cu domiciliul în România, care la momentul critic al recensământului erau plecați cu întreaga familie în străinătate și pentru care nu au existat alte persoane (în țară) care să declare existența lor; persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de recensământ (populație necontactată).

Prelucrarea, verificarea și validarea datelor din tabelele centralizatoare completate de recenzori va continua și în etapa următoare, pentru estimarea unui număr mai mare de indicatori care vor fi prezentați ca rezultate preliminare ale recensământului. Rezultatele preliminare ale recensământului populației și al locuințelor din 2011 urmează, conform Programului de desfășurare a activităților RPL 2011, să fie prezentate de Comisia Centrală a RPL 2011, la sfârșitul lunii mai.

Rezultatele definitive ale RPL 2011 se vor obține în urma prelucrării informațiilor individuale din formularele de înregistrare ale recensământului. Diseminarea acestor rezultate, în România și către organismele internaționale, va fi realizată, conform programului anunțat, începând cu semestrul al II-lea 2013.