Video Constanța urbanistică ignoră regulile. Centrul orașului, între degradare și intervenții haotice

Pe strada Ștefan cel Mare, una dintre cele mai circulate promenade din oraș, imaginea este departe de a fi unitară. Pe lângă proiectele executate deficitar, ies în evidență clădirile care par desprinse din lumi diferite. Și asta nu neapărat din cauza stilurilor, ci a intervențiilor făcute asupra lor de-a lungul anilor.

 

„Strada Ștefan cel Mare este un exemplu clar. Ne amintim mulți aglomerația și energia din perioada în care era un punct de atracție major al orașului. Astăzi însă, vedem că simpla schimbare a pasajului nu este suficientă pentru ca zona să renască. Un factor esențial îl reprezintă clădirile care mărginesc acest pietonal. În numeroase cazuri, aceste clădiri au mai mulți proprietari care nu reușesc să ajungă la un acord pentru reabilitarea unitară a fațadelor. Care este rezultatul? Clădirile au câte cinci-șase culori diferite pe aceeași fațadă, un contrast care afectează grav imaginea întregii zone", a declarat Cristiana Popescu, urbanist.

De altfel, primăria nu a stat complet în pasivitate. În 2022, administrația a încheiat un contract în valoare de peste 320.000 de lei fără TVA pentru realizarea studiilor istorice, fotografice și stilistice, precum și a ghidului de intervenție pentru reabilitarea clădirilor din centrul Constanței.

În 2024, regulamentul a fost aprobat prin hotărâre de Consiliu Local.

În document este precizat clar: „Nu sunt permise intervențiile urbanistice care (prin volum, material, culoare etc.) nu respectă și nu sunt în corelare cu contextul urbanistic, vecinătățile imediate și care nu protejează moștenirea culturală și istorică a zonei".

 

Cu toate acestea, noile Galerii de Artă de pe strada Ștefan cel Mare, deschise la aproximativ doi ani de la aprobarea regulamentului, par să ignore cerințele acestuia. Fațada contrastează puternic cu clădirile învecinate.

 

„Primăria însăși a reabilitat fațada clădirii Galeriilor de Artă de pe strada Ștefan cel Mare. Este un spațiu aflat în proprietatea primăriei, iar rezultatul este în contradicție cu prevederile acestui ghid", a mai declarat Cristiana Popescu. „Nu se potrivesc. Uitați-vă cum arată. Ar fi trebuit altă culoare aici, la intrare, pentru Galeriile de Artă… altceva", a spus un trecător.

Pe bulevardul Tomis nr. 69, parterul clădirii păstrează caracterul comercial al zonei, însă vitrinele nu respectă ritmul dat de registrul ferestrelor, potrivit regulamentului.

Tot pe strada Ștefan cel Mare, mai multe clădiri aflate una lângă alta au fațade stridente, cu culori și materiale care nu se potrivesc stilistic.

Fostul Cinema Progresul este, în prezent, acoperit cu plăci de aluminiu care deformează natura istorică a clădirii.

În centrul vechi, sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța este și el vizat de regulament, în care se precizează: „Clădirea nu se integrează din punct de vedere compozițional în ansamblul urban din cauza volumetriei și a finisajului exterior (cortină din sticlă)".

Nici amenajarea sitului arheologic din preajma Catedralei Arhiepiscopale Sfinții Petru și Pavel nu se conformează aceluiași regulament: „Situl arheologic care păstrează vestigii din sec. IV a. Chr. - sec. V p. Chr., Epoca greacă, romană și romano-bizantină se află parțial descoperit, nebeneficiind de măsuri de protecție".

Reprezentanții primăriei spun însă că regulamentul este doar informativ, adică „bine de știut”.

Potrivit acestora, obiectivele regulamentului sunt:

- inventarierea stilistică a construcțiilor din zona de studiu;

- prezentarea de exemple de bune practici, imagini relevante („așa da / așa nu”);

- evidențierea monumentelor de clasă A și B;

- tratarea individuală a intervențiilor asupra clădirilor din zonele protejate, cu respectarea legislației în vigoare.

Atunci întrebarea rămâne: dacă este doar informativ, cine răspunde pentru haosul din oraș?

Părerile sunt împărțite. Localnicii, obișnuiți de ani de zile cu acest peisaj, par să fi acceptat situația. Vizitatorii, însă, sunt mai critici și spun că îi deranjează atât starea de degradare a clădirilor, cât și lipsa de uniformitate, vizibilă în culorile fațadelor și în intervențiile arhitecturale incoerente.

„Pe mine personal nu mă deranjează clădirile. Ne-am obișnuit de-o viață, trecând pe lângă ele. Pentru vizitatori, probabil că da. Este puțin mai dificil, pentru că își vor forma păreri", a declarat o constănțeancă.

„Un centru vechi ar trebui să arate vechi. Unele fațade, de exemplu, sunt excesiv de moderne. Nu este ok pentru oraș. Vizual, mă deranjează destul de tare", a declarat Veronica N.

 

Care mai este atunci rostul acestui regulament, dacă nu pentru a aplica reguli clare și pentru a contribui la revitalizarea orașului? Pe hârtie, lucrurile sunt foarte clare: aceste cerințe au rol de reglementare și sunt destinate autorităților din Constanța pentru a ghida viitoarele planuri urbanistice, emiterea certificatelor de urbanism și aprobarea intervențiilor asupra clădirilor aflate în reabilitare.