Video Cu structura șubredă, Moscheea "Carol I" rezistă cu greu. "Nu se poate reabilita cu 20.000 de euro"

Moscheea Regală „Carol I” din Zona Peninsulară rămâne un edificiu simbol pentru musulmanii din România, dar şi una din construcţiile de referinţă din municipiul Constanţa. Din păcate, furtunile puternice de anul trecut, dar şi cele din această toamnă au demonstrat, încă o dată, cât de şubredă este clădirea. A plouat ca afară, prin tot edificiul, prin toate găurile. Igrasia, degradarea, pereţii scorojiţi sunt imaginea actuală a frumoasei moschei, pentru care Muftiatul Cultului Musulman din România solicită reabilitarea sa de urgenţă.

În aceste condiţii, de degradare continuă, muftiul Muurat Iusuf susţine că lucrările de reabilitare ale moscheei au devenit imperios necesare, pentru a nu ne trezi că asistăm la distrugerea unui monument atât de important cum este moscheea „Carol”. Dacă la finele lui 2023, ploile puternice au distrus doar o parte din ţiglă şi au afectat într-o măsură mai mică edificiul, luna trecută, lucrurile s-au agravat: apa a ţâşnit prin toate direcţiile, în interiorul clădirii, lucru care se poate observa şi în înregistrarea video pusă la dispoziţie de reprezentanţii Muftiatului.

Pentru a evita continuarea degradării, şi aşa evidentă a frumosului monument, Muftiatul Cultului Musulman din România speră că Primăria Constanţa va include moscheea pe lista de proiecte prioritare şi că va contribui, astfel, la reabilitarea sa.

Întrebat despre situaţia actuală a moscheei, muftiul Iusuf Muurat a declarat următoarele pentru „Cuget liber”: „Sperăm ca Primăria Constanţa să introducă moscheea pe lista de priorităţi, pentru reabilitare. Aceasta este rugămintea mea pentru autorităţile locale, pentru că moscheea nu este doar a comunităţii musulmane, este simbolul municipiului Constanţa, un simbol al oraşului şi al bunei convieţuiri, aici, în Dobrogea. Aştept să am o discuţie cu domnul primar, să fim prinşi în proiectele prioritare ale oraşului Constanţa şi sper să ne aflăm pe primele locuri din lista strategică, tocmai pentru a putea repara moscheea. De fiecare dată când avem o vreme ploioasă, plouă înăuntru, la fel ca afară. Din păcate, din fondurile pe care le avem noi, nu putem face acest lucru. Dau un exemplu, nu se poate reabilita cu 20.000 de euro. În primul rând, este afectată structura de rezistenţă şi sunt mai multe aspecte tehnice pe care le-a constatat proiectantul în planul pe care l-a făcut. La un calcul estimativ, a reieşit că este nevoie de aproximativ cinci milioane de euro. Pentru cei care nu cunosc istoria moscheii, aceasta a fost construită pe locul unei vechi moschei. Ca urmare, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Mai mult decât atât, noi nu avem sprijin din partea niciunui alt stat. Nu ne-a dat nimeni nimic".

Monumentul s-a ridicat pe locul unui alt edificiu, între anii 1910 - 1913

Menţionăm că astfel de lăcaşuri de cult, care stau mărturie peste veacuri, demonstrând prezenţa şi chiar existenţa administraţiei otomane într-o anumită perioadă istorică sunt extrem de importante. Actuala moschee, construită în Piaţa Ovidiu, din ordinul regelui Carol, s-a ridicat pe locul unui alt edificiu, între anii 1910 - 1913. Tipologia sa a adoptat pe rând, aspect balcanic (pridvor de lemn, straşină cu saciak, olană, predominanţa plinului), un model derivat din planimetria sanctuarului Kaaba (Casa lui Allah, spre care se orientează zilnic cele cinci rugăciuni canonice), o planimetrie care şi-a propus să se integreze, prin elemente eclectice - otomane, bizantine, naţionale -în căutările moderne, neo-otomane.

Aceasta se compune din două părţi: o curte interioară cu două portice, în care credincioşii se pot adăposti şi unde îşi pot începe rugăciunea şi moscheea propriu-zisă, a cărei suprafaţă totală este de 450 m.p., numai înălţimea cupolei având 25 de metri. Construcţia este de piatră şi cărămidă, exceptându-se cupola şi minaretul, care sunt din beton armat. La momentul respectiv, s-a decis că portalul principal al moscheei va fi de piatră de Dobrogea, uşa de marmură neagră cu încrustaţii de bronz, iar coloanele interioare de marmură de Câmpulung. Vârfurile cupolei şi minaretul sunt acoperite de aramă aurită, iar pereţii interiori au fost ornamentaţi cu versete din Coran pe fonduri aurit, afectate, şi ele, de trecerea timpului.

Din păcate, clima specifică oraşului de la malul mării, cele două mari conflagraţii mondiale, dar şi unele erori de construcţie au făcut ca acest edificiu să sufere în timp unele distrugeri. Firesc, reparaţii curente au fost executate periodic, dar odată cu trecerea timpului s-a simţit nevoia unei consolidări a întregului edificiu.

Lucrări mai ample au fost realizate cu sprijinul financiar al Statului Român, între anii 1957-1958, dar de atunci au trecut 67 de ani. Cu acest prilej, pe lângă refacerea completă a mozaicului de piatră din cupola mare ce a fost tratată cu materiale izolante, refacerea întregii tencuieli exterioare a întregii construcţii, refacerea acoperişului, a întregii tâmplării metalice şi de lemn, s-a executat după un proiect executat de Aurel Beleş, unicul specialist în lucrări de acest gen, lucrările de consolidare a minaretului, printr-o cămăşuială de beton armat şi tencuială exterioară şi interioară, lucrare care a fost omisă la reconstrucţia din anul 1910.