Cum îi putem oferi un Crăciun de vis unei fetițe paralizate

Copilăria este cea mai frumoasă perioadă a vieții unui om. Fără griji, dar cu multe jucării, dulciuri, desene animate, multă veselie și milioane de zâmbete, zilele unui copil trec repede… Însă atunci când soarta a fost nemiloasă cu un copil, orice zi devine o luptă, atât pentru el, cât și pentru familia sa. Florentina Stanciu, din Poarta Albă, este unul din copiii speciali, care luptă în fiecare zi și pentru care orice bătălie câștigată înseamnă un cuvânt învățat, o floare desenată tremurat pe caietul de acasă, o zi fără dureri și cu multe zâmbete.

Născută la șapte luni, cu o greutate de numai 1,7 kilograme, copila are acum șapte ani, nu poate merge, nu-și poate mișca o mânuță, dar este prezentă și vioaie. Cel mai mult îi place să se joace cu păpușa pe care a primit-o de la Moș Nicolae și pe care o împarte cu sora sa mai mică, de cinci ani. Din când în când se mai uită la desene animate, se mai joacă pe telefonul mamei sale, dar cea mai mare parte a timpului o petrece pe un scăunel cu spătar, așezată pe o pernuță, pentru a sta mai confortabil. Din cauza poziției destul de incomode și a faptului că nu poate să meargă, micuța a fost diagnosticată recent și cu scolioză și are nevoie de un corset special pentru coloana vertebrală, dar și de multă kineto-terapie.

Mama sa o privește cu dragoste și cu lacrimi în ochi. "S-a dezvoltat ca un bebeluș normal, până în jurul vârstei de opt luni, când mi-am dat seama că nu este ceva normal cu ea. Medicul de familie ne-a spus că poate avea o întârziere din cauză că a fost născută prematur, dar nu ne-a pus un diagnostic. Abia mai târziu, la spitalul din Medgidia, ne-a spus un medic că are dipareză spastică asimetrică. Ulterior, am observat că are și întârziere în dezvoltarea psihică și apoi a primit și diagnosticul de strabism convergent", ne-a povestit mama Florentinei. Practic, fetița este paralizată de la brâu în jos, nu-și poate folosi mânuța dreaptă și, din punct de vedere psihic, a rămas în urmă cu doi - trei ani. Multe dintre aceste probleme s-ar putea ameliora sau chiar rezolva dacă ar face terapie, dacă ar face o operație la piciorușe și dacă ar purta ochelari de vedere. Însă familia sa nu are posibilitățile finan-ciare pentru toate aceste lucruri. "Din păcate, toate eforturile noastre nu sunt suficiente pentru a o ajuta mai mult, pentru a reuși să se dezvolte cât de cât normal și pentru ca să aibă o viață aproape normală. Starea ei necesită multă atenție, tra-tament permanent, kineto-terapie, recuperare continuă. Am mai făcut din când în când, dar nu ne permitem să plătim sute de lei pe lună", ne-a spus, necăjită, mama Florentinei.

Se chinuiesc să trăiască de pe o zi pe alta

Pentru că fetița este încadrată la handicap grav și are permanent nevoie de îngrijire și supraveghere, mama sa nu poate să lucreze. Este însă asistentul personal al fetiței și primește salariul lunar de 710 lei. Dar cheltuielile necesare pentru toate nevoile copilei depășesc această sumă. Florentina mai are două surori, una mai mare, clasa a IX-a, și una mai mică, la grădiniță. Iar tatăl lucrează cu ziua, unde găsește. Toată familia locuiește într-o cameră cu un hol și o bucătărie improvizată, în curtea bunicii, alături de alți trei unchi. "Suntem mulți și este foarte greu la gră-madă. Mai ales că eu sunt singurul copil înfiat și frații mei ar vrea ca eu să plec din curte. Am cumpărat un teren de 500 de metri de la primărie, care a costat 3.500 de lei, cu plata în rate, câte 100 de lei pe lună, dar deocamdată nu avem bani să con-struim. Am făcut un împrumut la bancă 5.000 de lei pentru a ridica măcar fundația pentru o cameră, două. Dar de anul trecut nu am mai putut să plătim și acum am poprire pe salariul de asistent personal, 100 de lei pe lună și 100 de lei pentru teren, mai rămânem cu 510 lei din banii pentru Florentina. Dacă ar fi bani, am face o cameră și o bucătărie și ne-am muta acolo, dar deocamdată nu există posibilități finan-ciare", s-a plâns mama. 

Între timp, cu toate lipsurile și grijile, femeia a mai dus-o pe Florentina din când în când la recuperare. "Fata are nevoie de ghetuțe speciale. Am făcut cerere prin Casa de Sănătate și au venit după un an, când deja nu îi mai veneau, le-am dat mai de-parte, altor copii, iar eu a trebuit să dau 200 de lei și să-i cumpăr unele noi. Acum are nevoie de ochelari și de corset, dar deo-camdată nu avem bani. Să vedem după sărbători cum ne-om descurca. Dar îi mulțu-mesc lui Dumnezeu că vorbește, râde cu noi, este veselă", a mai spus femeia.

Anul trecut, Florentina a mers la grădiniță, iar anul acesta Centrul Județean de Re-urse și Asistență Educațională Constanța i-a recomandat învățământ la domiciliu. Dar fetei îi lipsesc copiii și soțul doamnei învățătoare vine cu mașina și o ia la școală, mai ales că se pregătesc pentru serbarea de Moș Crăciun.

Își dorește o tabletă, de la Moș Crăciun

Florentina și surorile ei au împodobit bradul de Crăciun. "Am găsit un brad artificial, aruncat la gunoi de o vecină. Era întreg, doar i se rupsese suportul. L-am luat și l-am pus într-o găleată, iar fetele au fost foarte încântate. Altfel nu ar fi avut nici anul acesta brad. De Moș Nicolae am reușit să cumpăr o păpușă pentru fetele mici. Se joacă cu rândul sau împreună. Pentru fata mare, sărăcuța, chiar mi-a zis zilele trecute că nu i-am mai dat de mult timp și ei doi - trei lei, să aibă la școală", ne-a mărturisit mama fetelor. 

Florentina știe că moșul este darnic și, pe lângă dulciuri, anul acesta a îndrăznit să-i ceară o tabletă. Ar mai ajuta-o să treacă timpul mai repede până vin surorile ei de la școală și de la grădiniță pentru a se juca cu ele. Cei care doresc să o ajute pe Florentina sunt rugați să ia legătura cu redacția Cuget Liber (tel: 0241.582110 sau pe email: [email protected]), pentru a oferi informații și datele de contact ale familiei Stanciu.