Cum poți să fertilizezi pământul dobrogean cu alge și nămol

Sunt coșmarul turiștilor vara și al constănțenilor tot timpul anului. Le spunem generic deșeuri, dar ele ar putea fi adevărate comori pentru pământul dobrogean. Este vorba despre alge și despre nămolul de la stațiile de epurare a apei. Cu ajutorul unei instalații nu foarte costisitoare și cu sprijinul mai multor cercetători din Constanța, ele ar putea fi transformate în fertilizator pentru agricultură, dar și pentru grădinile și parcurile din oraș ori plantele de apartament. 

Ideea valorizării acestor deșeuri aparține Asociației pentru protejarea Omului și mediului înconjurător pentru o dezvoltare durabilă în lume, pe scurt, ECOM. Această organizație a reușit chiar să breveteze sistemul, care deocamdată nu a fost recunoscut decât de norvegieni. Statul român îl ignoră, chiar a spus că nu îl interesează așa ceva, astfel încât singura șansă ca să poată fi pus în aplicare este tot o finanțare externă.

De altfel, echipa de cercetători constănțeni a fost deja recompensată cu două medalii la începutul lunii noiembrie, la Salonul Internațional Idei, Invenții Noi Produse - IENA de la Nurenberg, Germania.

"Am pornit de la ideea să rezolvăm o problemă a comunității, care poluează, atât prin prezență, cât și prin miros. Și am zis să le transformăm în fertilizator. Cercetarea a fost finanțată de fonduri de la Norway Grand, am văzut că este bun, l-am brevetat. Urma faza pilot, ce să facem, bani nu mai erau, vroiam să ducem totul până la capăt, pentru ca să nu rămână cercetarea pe niște hârtii și în câteva ghivece. Așa am găsit un fermier din Agigea care ne-a pus la dispoziție terenul pe care am experimentat fertilizatorul brevetat de noi", ne-a povestit Maria Năstac, președintele ECOM.

30 la sută în plus, la hectar

Așa se face că, folosind nămolul adus de RAJA și algele adunate de plaje de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a fost produs fertilizator pentru 80 de hectare pe care a fost însămânțat grâu. "Rezultatele au fost mult peste așteptări. Pe terenul fertilizat de noi s-au recoltat 3.600 de kg de grâu la hectar, în condiții de secetă, cum a fost vara aceasta, iar pe celelalte hectare ale fermierului, unde au fost folosiți fertilizatori chimici, au strâns doar 2.500 de kg la hectar. Astfel, s-a produs o însănătoșire a pământului, o recoltă sporită, iar grâul a fost mult mai viguros", ne-a mai spus Maria Năstac.

De unde bani?

Așadar biocompozitul brevetat de echipa constănțeană funcționează și ar putea fi folosit la scară largă, atâta vreme cât materia primă, adică deșeurile de alge și nămol există din belșug, la malul mării. Anual se strâng cel puțin 30.000 de tone de alge, iar nămolul este produs din abundență de stațiile de epurare din județ. Mai mult decât atât, prin contracte cu ECOM, RAJA și ABADL sunt de acord să le transporte, gratuit, la locul de prelucrare. Mai rămâne de rezolvat doar problema construirii sistemului în sine, a unei fabrici care să-l producă. "Deocamdată nu avem finanțare pentru așa ceva. După ce au auzit despre fertilizatorul nostru, cei de la Ambasada Finlandei ne-au sunat și ne-au spus că vor să ne cumpere toată producția. La fel și cei din Norvegia. Dar care producție? Ne-am adresat Ministerului Agriculturii din România pentru a-i informa asupra brevetului nostru, dar ni s-a spus că nu-i interesează. Așa că singura șansă este tot finanțarea externă. Vom aplica pentru un proiect tot în Norvegia. Ei ne oferă bani nerambursabili, pe concurs de proiecte. Poate avem șansa și câștigăm. Dacă finanțarea va fi mai mare, vom face o fabrică mai mare, dacă va fi mai mică, va fi doar o făbricuță. Noi nu vindem drepturile de autor, nu vrem să ne îmbogățim pe noi și pe nimeni, vrem doar să aplicăm principiile noastre și să însănătoșim pământul din Dobrogea", a mai explicat președintele ECOM.