De ce nu sunt medicii vinovați de malpraxis

Sistemul sanitar din România suscită din ce în ce mai multe nemulțumiri. Din nefericire, a devenit deja o obișnuință pentru bolnavi să vină la spital cu punguța de medicamente de acasă sau să plătească pentru analizele la care au dreptul în mod gratuit. Nici de modul cum înțeleg medicii să-și facă meseria nu sunt oamenii mulțumiți. Merg de la un doctor la altul pentru a afla de ce suferă, însă diagnosticele sunt diferite, tratamentele la fel, iar la final, sunt tot bolnavi. Ba chiar starea de sănătate li se agravează.
Căi pentru tragerea la răspundere a medicilor care au greșit există: pacienții se pot adresa Comisiei de malpraxis de la nivelul Colegiului Medicilor Constanța. Cele mai multe dintre reclamații sunt însă respinse, iar împotriva medicilor vizați nu se ia nicio măsură.

"Am putea spune că sunt și greșeli"
Dr. Victorian Păștilă, președintele acestei comisii, a explicat pentru "Cuget Liber" motivele pentru care sunt respinse cele mai multe acuzații. De vină pentru erori sunt neajunsurile din sistemul sanitar și nu personalul, susține specialistul. "Sunt cazuri atât de păcătoase, imprevizibile ca evoluție, în care nu poți să acuzi întotdeauna medicul. Trebuie să ai motive temeinice să acuzi un doctor de malpraxis. Faptul că unii pacienți se prezintă la consultație sau la spital târziu, faptul că boala a fost de o gravitate foarte mare și că spitalul nu a avut tot ce a trebuit nu este din culpa medicului. Se întâmplă tot mai des, în ultima perioadă, ca din spitale să lipsească medicamente. Dacă au noroc, pacienții merg și-și cumpără ceea ce au nevoie și atunci este bine. Dacă nu, li se dă un înlocuitor, dar acesta nu este întotdeauna la fel de bun ca substanța de care avea nevoie. Printre rânduri, am putea spune că sunt și greșeli, dar nu se poate spune că au fost făcute cu intenție", a declarat dr. Păștilă.
Specialistul a adăugat că numărul reclamațiilor de malpraxis a scăzut considerabil, comparativ cu anii trecuți și că, în majoritatea cazurilor, nici nu sunt fondate. "Ceea ce se reclamă în general nu sunt cazuri de malpraxis. De exemplu, s-a reclamat că un pacient cu hipertensiune a fost la băi și a murit după două săptămâni. Dacă era să moară din cauza tratamentului fizio-terapeutic murea la tratament, nu mai târziu. Și apoi, tratamentul nu a dus la ridicarea tensiunii și la apariția accidentului vascular din cauza căruia a murit. La fel, sunt cazuri când pacienții ajung în moarte clinică la spital și sunt medicii acuzați. Se întâmplă mai ales în spitalele teritoriale", a adăugat dr. Păștilă.

Ce spune legea
Potrivit Legii 95/2006, "malpraxisul este eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale" - art. 642.
În schimb, cadrele medicale nu sunt răspunzătoare pentru "daunele și prejudiciile produse în exercitarea profesiunii", atunci când "acestea se datorează condițiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic și tratament, infecțiilor nosocomiale, complicațiilor și riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigație și tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor și dispozitivelor medicale, substanțelor medicale și sanitare folosite". De asemenea, medicii nu pot fi trași la răspundere atunci când "acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate".

Medici anchetați
Printre medicii acuzați de malpraxis, cercetați de Colegiul Medicilor, se numără ginecologul Hany Riad, care a efectuat un chiuretaj unei adolescente de 15 ani, ce a murit la câteva ore după operație. El a fost găsit "vinovat" de comisia Direcției de Sănătate Publică, dar verdictul acesteia nu are valoare în fața legii. De asemenea, sunt cercetați medicul oncolog Dana Pleș și chirurgul Octavian Unc, acuzați că ar fi diagnosticat în mod eronat un cancer mamar și ar fi extirpat sânul pacientei, deși nu se impunea această măsură. În ambele cazuri, se așteaptă rezultatul analizelor trimise la Institutul de Medicină Legală București.

Acordul pentru operație
Mulți pacienți cred că, dacă au semnat, înaintea unei operații, actul prin care sunt de acord cu intervenția, nu se mai pot adresa Colegiului Medicilor. "Dacă semnezi că ești de acord cu operația, înseamnă că ai luat la cunoștință de riscuri, nu că medicul este absolvit de greșeli", a subliniat dr. Victorian Păștilă.