Decât să muncească, mai bine „mână-ntinsă” la stat. Mii de constănțeni primesc venitul minim de incluziune

7520
3 min citire
Decât să muncească, mai bine „mână-ntinsă” la stat. Mii de constănțeni primesc venitul minim de incluziune - fond-ajpis-1736866317.jpeg
Lună de lună, între 6.000 și 7.000 de constănțeni, în mare parte provenind din Dobromir, Hârșova și Băneasa, încasează de la stat Venitul Minim de Incluziune (VMI), prin intermediul unui program de asistență socială. Acesta a fost creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească problemele financiare pe care le întâmpină. Din păcate, majoritatea beneficiarilor sunt certați cu „pofta” de muncă și preferă să stea cu mâna-ntinsă la stat, mulțumindu-se cu puțin.
Anul trecut, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța a plătit 190.000 de beneficiari, numărul celor care au primit bani de la stat fiind într-o continuă creștere. De exemplu, a precizat directorul AJPIS, Laura Constandin, județul Constanța ocupă primul loc pe țară, în ceea ce privește dosarele cetățenilor ucraineni. În prezent, nu mai există nici un județ care să aibă atât de mulți. „Avem deja o mie de persoane în plată, din care 950 sunt copii, care primesc alocații de stat, în aceleași condiții și la aceeași valoare, ca și copiii români. Singura diferență este că, la fiecare trei luni, ei sunt obligați să prezinte o declarație pe propria răspundere că încă locuiesc pe teritoriul României și la adresa declarată pentru plata alocației și nu în alt oraș.
De asemenea, dintre cei 190.000 de beneficiari, în jur de 7.000 sunt numai cei care primesc venitul minim de incluziune (VMI). Iarna crește întotdeauna numărul acestora, pentru că oamenii nu se angajează și trăiesc numai cu ajutorul de la stat. Acestora li se adaugă și beneficiarii ajutoarelor de încălzire, unde am avut mai mulţi, plătind nişte bani persoanelor vulnerabile. În ceea ce priveşte VMI, aici sumele pe care beneficiarii le primesc sunt diferite. Cei mai mulți beneficiari de VMI provin din Dobromir, Hârșova, Băneasa, comunele îndepărtate și cu nivel scăzut de școlarizare”, a declarat directorul, pentru „Cuget liber”.
Partea bună, a precizat managerul, nu s-au prea mai lovit de dosare fictive, aşa cum s-au confruntat în anii trecuți. Se pare că primăriile au înțeles foarte bine care este mecanismul şi ce au de făcut. Mai mult decât atât, ele au acum la dispoziție niște platforme ale ANAF-ului pe care pot verifica veridicitatea informațiilor furnizate de beneficiarii de VMI. „Datele sunt verificate, în plus, și de inspectorii noștri, care descoperă, uneori, de exemplu, venituri nedeclarate din jocuri de noroc. Avem și 3.000, 6.000, 10.000 de lei nedeclarați la primărie, dar pe care noi le găsim în baza de date. Alteori, sunt descoperite și depozite bancare", a adăugat şeful AJPIS.
Precizăm că Venitul Minim de Incluziune (VMI) este un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească problemele financiare pe care le întâmpină. Ajutoarele se acordă persoanelor singure/ familiilor care obțin un venit net mai mic sau egal cu nivelurile maxime stabilite prin lege, pentru fiecare dintre cele două componente: pentru ajutorul de incluziune, nivelul maxim al venitului net trebuie să fie de 275 lei/persoană, respectiv 400 de lei în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani. Pentru ajutorul pentru familia cu copii, nivelul maxim al veniturilor trebuie să fie de 700 lei/membru de familie.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.0427 secunde