Detalii noi în cazul „defrişării” falezei de la plaja „Modern”. Pro şi contra construirii pe taluz

Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Constanţa, Alin Vintilă, până la data menţionată fuseseră depuse 41 de adrese din partea unor constănţeni.

Practic, iniţiatorii noului PUZ sunt Christos Panapoulos şi Eva Flevari. Conform planurilor, terenul care a generat PUZ-ul este chiar pe taluz, între plaja Modern şi clădirile de pe strada Mihai Eminescu şi între Centrul Cultural „Yunus Emre” şi Casa Căsătoriilor. Potrivit reglementărilor urbanistice propuse şi conform documentelor depuse, pe taluzul de deasupra plajei sunt haşurate două artere rutiere, una, chiar la baza malului, Şoseaua de Coastă, şi alta, strada FN2. De asemenea, faleza este lotizată şi sunt prevăzute construcţii terasate cu înălţimea maximă de 18 metri. Mai mult decât atât, apare o „propunere orientativă”, o parcare publică în dreptul „Dealului Modern”.

Comparativ cu cele 41 de adrese oficiale transmise administraţiei publice locale, mult mai mulţi constănţeni şi-au manifestat interesul faţă de acest subiect în spaţiul public, pe site-ul ziarului, pe pagina de Facebook, în grupurile de socializare şi prin telefoane primite la redacţie.

Practic, opiniile acestora sunt împărţite în două. O parte care nu are nimic împotriva proprietarilor de teren din zonă care vor să construiască, numai că ar trebui impuse anumite condiţii, şi o altă parte care se opune unor construcţii de orice fel.

Referitor la cei care sunt de acord cu noi construcţii, există voci care susţin că, dacă investitorii doresc să dezvolte un cartier de lux, atunci coeficienţii de POT (procent ocupare teren) 50%, CUT (coeficient utilizare teren) 3 și Hmax – 18 metri nu sunt deloc în regulă! De ce? Pentru simplul fapt că se va ajunge ca acele construcții să arate exact ca actualele dezvoltări imobiliare din stațiunea Mamaia. Mult prea înalte și foarte înghesuite. În plus, regimul de înălțime solicitat este mult prea mare față de specificul zonei și ar afecta vizibilitatea către mare a trecătorilor, dar și a locuitorilor din zonă.

În acest context, cei abilitați ar putea găsi soluții așa cum au făcut și reprezentanții administrației publice locale din alte orașe de la noi din țară. De exemplu, la Brașov au decis că în stațiunea Poiana Brașov va fi un resort de lux și pe acest principiu au stabilit un regim tehnic pentru dezvoltarea imobiliară în această idee. Astfel, POT-ul este de doar 25%, pentru că imobilul are nevoie de căi de acces, parcări, trotuare, spații verzi și CUT de 1 astfel încât să nu se construiască blocuri de 7-8 etaje. Mai mult, suprafața minimă pe care poți construi este de 1.000 de metri pătrați.

În altă ordine de idei, pe lângă obligativitatea amenajării unor zone de verdeață în jurul construcțiilor, dezvoltatorii din zona plajei „Modern” ar trebui obligați să facă locuri de parcare atât subterane, cât și supraterane. În caz contrar, vara va fi foarte multă aglomerație în zonă dar și poluare.

Ce spun cetăţenii participanţi la un sondaj profesionist

Pe de altă parte, tot pe această temă, a fost realizat un sondaj elaborat de Simona Niculae (sociolog) și Adrian Grigorescu (arhitect/urbanist), cu sprijinul unor membri ai Grupului de Inițiativă Civică Peninsula. „Obiectivele acestui sondaj au fost să aflăm cum își doresc cetățenii să arate în viitor această zonă și să îmbunătățim participarea la dezbaterile publice, astfel încât soluțiile găsite să fie în armonie cu ceea ce își doresc oamenii și cu ce au nevoie. Sondajul a fost realizat online în ziua de 19 februarie 2021. Au fost colectate 1.000 de chestionare completate, pe baza cărora s-a realizat o analiză a datelor. Instrumentul folosit a permis o completare unică a chestionarului pe fiecare dispozitiv conectat la internet, cu vizualizarea fiecărui IP, ca măsuri împotriva fraudei”, a transmis Simona Niculae.

Astfel, 88,22% din respondenţi (861 respondenți) au spus că sunt în dezacord total cu amplasarea unor clădiri pe taluzul falezei din dreptul plajei Modern, 6,86% au spus că sunt în dezacord, 1,43% - nici acord, nici dezacord, 2,05% - de acord și doar 1,43% sunt de acord total.

Întrebaţi care ar fi efectele negative ale amplasării clădirilor pe taluz, cei mai mulţi au exemplificat prin distrugerea mediului/naturii, a peisajului şi a aspectului urban, limitarea accesului la plajă, aglomerarea cu oameni şi maşini, dar şi afectarea negativă a imaginii oraşului. În plus, au mai spus că asemenea construcţii ar putea fi construite fără valoare estetică şi arhitectonică şi că panorama către mare se va bloca.

Pe de altă parte, la întrebarea „Cum credeți că ar trebui amenajat în continuare taluzul falezei din dreptul plajei Modern?”, 72,72% au răspuns că îşi doresc să fie transformat în parc, 15,45% vor ca zona să rămână sălbatică, 7,22% să fie o îmbinare a construcţiilor cu spaţiile libere verzi, 0,80% - să fie exploatat exclusiv imobiliar.

De remarcat că alţi participanţi la studiu au atras atenţia asupra instabilităţii taluzului, spunând că există deja un precedent pe strada Traian.

Din studiul respectiv mai reiese că oamenii se tem ca nu cumva noile clădiri să umbrească plaja la orele după-amiezii. De asemenea, au fost şi constănţeni care au răspuns că astfel de proiecte sunt binevenite atâta timp cât sunt făcute într-un mod profesionist şi celor care locuiesc în acea zonă nu le este afectată priveliştea. Astfel, dispunerea hotelurilor, blocurilor ar trebui să fie perpendiculară pe linia de ţărm, în niciun caz construită ca în Mamaia Nord, fără cap, fără discernământ, fiecare pe unde a putut şi pe ce şpagă a dat.

Cetăţenii au evidenţiat şi faptul că se pot construi clădiri estetice cu regim de înălţime mic, maxim un etaj, şi funcţionale care să se integreze într-un peisaj armonios, cu obligativitatea amenajării împrejurimilor în spaţii verzi.