Dobrogea, amenințată de deșertificare

Dobrogea este una dintre zonele țării cu cel mai ridicat risc de deșertificare și, dacă nu se iau măsuri în cel mai scurt timp pentru a împiedica instalarea acestui fenomen nemilos, apare riscul compromiterii definitive a culturilor de câmp.

Agenția Europeană de Mediu atrage atenția asupra faptului că sudul continentului se confruntă cu probleme mari legate de deficitul de apă, iar situația se va agrava în anii următori. În raportul intitulat "Resursele de apă pe teritoriul Europei - lupta cu deficitul de apă și seceta" se pune problema deșertificării unor zone întinse atât din bătrânul continent, cât și din țara noastră, în lipsa unor măsuri urgente și eficiente.
Potrivit specialiștilor, în cazul României, efectele majore ale deșertificării vor deveni vizibile încă din anul 2015 și se vor manifesta în special în Banat, Oltenia, estul Munteniei și Dobrogea, cu prelungire în sudul Moldovei. Terenuri din cel puțin 13 județe ale României vor deveni aride în următoarele două decenii din cauza încălzirii globale, iar producția cerealieră va scădea cu 40% față de cea actuală.

Risipim apa
Zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii în România, cele mai expuse aflându-se în sudul și sud-estul țării, aproape întreaga țară fiind afectată de secetă prelungită. Gestionarea rațională și adecvată a resurselor de apă a devenit, astfel, și mai importantă, mai ales, din cauza fenomenelor hidrologice extreme care s-au manifestat în multe regiuni din lume și din țara noastră.
"În ceea ce privește apa, consumăm mai mult decât ar trebui. Soluția pe termen scurt reprezintă eficientizarea acestor consumuri atât la nivelul popu-lației, cât și la nivel industrial sau agricol. Supraexploatarea nu este durabilă, deoarece are un impact foarte grav asupra calității și cantității resurselor rămase de apă, precum și asupra ecosis-temelor care depind de acestea", a declarat directorul Direcției Apelor Dobrogea Litoral, Marian Mitrea.
La nivelul Bazinului Hidrografic Dobrogea Litoral, consumul estimat pentru anul 2009 este de 2.878.122 mii metri cubi de apă. Din această cantitate, 3 % reprezintă consum pentru populație, 92 % consum pentru industrie și 5 % consum pentru agricultură. Volumele de apă consumate au fost aproximativ aceleași cu cele din anul precedent și superioare cu 368.356 mc față de anul 2007.

Stimulente pentru resurse alternative de apă
"Pentru a schimba modul de gestionare a resurselor de apă prin concentrarea asupra diminuării cererii în loc de creșterea furnizării, este necesară adoptarea unor politici și practici diferite, iar Agenția Europeană de Mediu face o serie de recomandări, cum ar fi tarifarea apei, inclusiv în agricultură, în func-ție de volumul consumat, evitarea culturilor bioenergetice în zonele cu deficit de apă, introducerea unor măsuri de sensibilizare a publicului și a unor programe educaționale în școli, dar și acordarea de stimulente pentru utilizarea la scară mai largă a surselor alternative de apă", a mai precizat Marian Mitrea.
În Europa, apele de suprafață, respectiv lacurile și râurile, furnizează 81 % din totalul apei dulci captate și reprezintă sursa predominantă de apă pentru industrie, energie și agricultură. În schimb, alimentarea cu apă a populației se bazează în principal pe apa subterană, datorită calității în general mai bune a acesteia. Aproape toată apa utilizată în producția de energie se întoarce într-un corp de apă, în timp ce cu apa captată pentru agricultură nu se întâmplă același lucru.  
Desalinizarea a devenit o alternativă din ce în ce mai des folosită la sursele convenționale de apă, în special în zonele Europei cu stres hidric accentuat. Cu toate acestea, la evaluarea impactului general al desalinizării asupra mediului, trebuie să se ia în considerare necesarul ridicat de energie al acestei metode, precum și volumul de apă sărată rezultat.