Flota comercială a României, acum 20 de ani. Echipajul navei "Ponor" cere ajutorul Parchetului

346
Flota comercială a României, acum 20 de ani. Echipajul navei

Articole de la același autor

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme. 


"Dosarul Ritz-Rom" se îmbogățește cu un nou caz: cel al navei "Ponor". Povestea a început în noiembrie 1995, când echipajul a semnat contractele individuale, înainte de primul voiaj Constanța - Balcik - Sevilla - Constanța. Probabil că, dacă ar fi știut ce îi așteaptă, cei mai mulți dintre navigatori s-ar fi ferit de Ritz Rom ca de dracu’. 


După cum reiese din plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, care poartă semnătura a 14 navigatori, managerii companiei - în complicitate cu comandantul loan M. și căpitanul Cornel L. - se fac vinovați de fapte deosebit de grave. Printre acestea sunt enumerate: reparațiile superficiale, de mântuială, care au pus în pericol siguranța navei și viața echipajului; neasigurarea pieselor de schimb; plecarea în marș fără legătură radio, fără mijloacele de salvare prevăzute de reglementările naționale și internaționale; neasigurarea apei de băut în cantitatea și calitatea cerute; necurățirea și lipsa dezinsecției la tancurile de apă, în condițiile în care nava a ajuns și în zona tropicală; neasigurarea fondurilor necesare asigurării hranei și antidotului, conform contractului; neasigurarea asistenței medicale. Și lista faptelor "de bine" poate fi continuată, căci Ritz Rom este specialistă în a face viața cât mai amară echipajelor ce îi cad în plasă. 


Un drept fundamental, încălcat! 


Poate că oamenii ar fi închis ochii și ar fi lăsat de la ei, dacă nu ar fi fost obligați să ducă adevărate lupte pentru a-și obține drepturile bănești cuvenite conform contractului. Unora li s-a plătit diurna cu o întârziere de o lună și jumătate-două luni. Alții au primit-o după șase luni. Cât privește durata contractului, care expirase pe 20 iunie 1996 pentru majoritatea membrilor echipajului, compania nu a răspuns solicitărilor de prelungire prin negocierea altuia nou. Probabil pentru a nu fi obligată să mărească diurna cu 50%, conform contractului colectiv de muncă. 


Cu toate acestea, nu a luat nici măsura debarcării celor ce nu mai erau legați de contract. 
"Echipajului i-a fost refuzat dreptul legal și constituțional la libertate, fiind constrâns să rămână la bord și să efectueze muncă în folosul exclusiv al armatorului", se afirmă în plângerea penală. 


Semnatarii declară că au fost supuși "presiunilor, intimidărilor, constrângerilor fizice și morale (psihice)", pentru a rămâne la bord. 
Drept urmare, echipajul s-a adresat Navrom-ului, Sindicatului Liber al Navigatorilor, ITF, agenților diplomatici și consulari ai României din Mozambic (nava fiind în portul Beira), solicitând să fie ajutat să debarce. 


Culmea este că refuzul echipajului de a pleca într-un nou voiaj, deși nu mai avea nicio obligație contractuală, a fost taxat drept acțiune grevistă chiar de comandantul navei. 


În fine, prin intervențiile Navrom, SLN și ale ambasadorului României în Mozambic, echipajul a ajuns, pe 15 septembrie 1996, pe Aeroportul Otopeni. 


Navigatori acuzați de abuz în serviciu 


Patronul lui Ritz Rom, un anume Nikolas Sissanis, fără nicio explicație, a trimis pe adresa tuturor celor repatriați decizii de imputare. Motivând că aceștia ar fi ridicat sume de bani mai mari decât drepturile cuvenite, el îi somează să returneze între 3.000 și 6.000 dolari, de parcă oamenii și-ar fi calculat singuri salariile și diurna și n-ar exista contracte care reglementează nivelul acestora. Mai mult, el s-a adresat Justiției, acuzând navigatorii de abuz în serviciu contra intereselor publice (sic!), insubordonare și nerespectarea Legii 15/1991 privind conflictele de muncă. 


Din nefericire pentru el, Nikolas Sissanis își va vedea compania târâtă într-unul dintre cele mai dure procese care au fost vreodată în flota română. El va trebui să facă față unor acuzații extrem de grave venite din partea echipajului, care și-a angajat un redutabil avocat, asistenta universitară Gabriela Ghiță, reprezentantă a Baroului bucureștean. Ea îl cheamă pe Sissanis și compania să dea seamă pentru lipsire de libertate, supunere la muncă forțată, înșelăciune în convenții, denunț calomnios și tentativă la înșelăciune. 


Suntem curioși să vedem pe unde va scoate cămașa acest afacerist, pripășit la noi să jupoaie zece piei de pe navigatorul român. (30 noiembrie 1996) 


De ce au intrat marinarii de pe "Oscar 1" în grevă?


Presa poloneză a publicat știrea că 12 membri ai echipajului de pe nava "Oscar 1", aflată în portul Gdansk, au intrat în grevă și au blocat activitățile pe navă, începând cu data de 24 ianuarie 1997. Conform informațiilor prezentate de reporterii polonezi care au urcat la bordul navei, greviștii solicită să li se plătească diurna pe ultimele patru luni; în total, 43.000 de dolari. 
Interesându-ne la compania de navigație Oscar Maritime asupra cazului, am fost informați că situația reală este următoarea: 
"Indemnizațiile sunt plătite la zi, banii aflându-se în contul SLN. Cei 12 marinari au refuzat plata parțială în portul Immingham, iar acum refuză plata la zi, prin intermediul Sindicatului Liber al Navigatorilor. 


Nava se află în time-charter și, deoarece colectează marfă din porturile nordice, are oră fixă de încărcare - descărcare în porturile Bremen și Hamburg. Acesta este motivul pentru care, dorindu-se să se evite întârzierile provocate de băncile românești și străine, banii au fost depuși în contul SLN. 


Cei 12 greviști au contract pe șase luni (cu posibilitatea de prelungire la nouă luni). Ei se află la bord de șase luni și cer repatrierea necondiționată. Schimbul celor 12 (efectuat sub presiune) se află, deja, la bord. Cel ce incită la grevă este ofițerul mecanic I Ernest Bejan, care a provocat arestarea navei în portul Immingham, făcând o sesizare către Port State Control". 
De altfel, compania Oscar Maritime i-a scris ministrului Traian Băsescu, prezentându-i incidentul. (28 ianuarie 1997) 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6118 secunde