Își caută familiile biologice, după 40 sau 50 de ani de la adopție. "Îmi doresc de mult timp să știu ceva despre ei"

„Sunt din ce în ce mai mulți, câteodată nu facem față solicitărilor. Noi îi sprijinim cu informații privind demersurile legale, cu pașii legali ce trebuie urmați în relația cu autoritățile, cu actele de care au nevoie. Prin intermediul comunității noastre, au două posibilități: cea în care facem public demersul lor pe rețeaua de socializare, de unde este preluat și răspândit de membrii comunității, și una privată, în care se ia legătura cu contacții în privat. În peste 70% dintre cazuri, tinerii își găsesc familia biologică sau alte rude. Durează mai puțin dacă există informații despre familiile biologice, nume sau adresă. Dar poate să dureze și luni sau ani ori chiar cazul să rămână nesoluționat, la nivelul comunității, dacă nu sunt informații suficiente”, declara, pentru „Cuget Liber”, Ileana Cunniffe Băiescu.

La șapte ani de la înființare, „The Never Forgotten Romanian Children – Copiii niciodată uitați ai României” a ajutat la reunirea a peste 1.500 de copii dați spre adopție cu familiile biologice. Sunt însă și cazuri în care, chiar și la mai bine de doi ani de căutări, încă nu s-a reușit reunirea celor adoptați cu familiile lor. Conform evidențelor comunității online, acesta este cazul și a cel puțin 14 persoane care s-au născut la Constanța, au fost adoptați în acest județ sau măcar unul dintre părinți era de aici; toate cazurile au fost făcute publice, unele în urmă cu doi ani, dar fără succes până în prezent.

Persoane înfiate înainte de Revoluție își caută familiile

Inițial, scopul paginii online a fost să sprijine în căutările lor pe tinerii adoptați peste hotare. Mai ales că, în primii ani de după Revoluție, împrejurările în care au avut loc adopțiile internaționale nu se regăsesc cu prea multe informații în documentele de astăzi. La vremea aceea nu exista o evidență la nivel central, direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului încă nu existau, totul se derula prin instanțele de judecată. Drept dovadă, nici la ora actuală statul român nu poate spune cu certitudine câte adopții internaționale au fost realizate în perioada 1990 – 1998. De-a lungul anilor, informațiile furnizate de reprezentanții Oficiului Român de Adopții (actualmente Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție) au fost contradictorii: ba că au fost puțin peste 10.000 de copii adoptați în străinătate, ba că au fost în jur de 20.000 de copii.

De-a lungul anilor, în cadrul comunității online tinerilor adoptați peste hotare li s-au alăturat și cei adoptați în țară, chiar și înainte de Revoluție, în speranța că vor afla câte ceva despre familiile naturale. Este și cazul lui Titi Dobre (nume înainte de adopție), un bărbat de 54 de ani, dat în adopție la doar opt luni de viață, în anul 1969. Bărbatul a cerut ajutorul internauților în urmă cu doi ani, sperând să afle mai multe despre mama lui, despre care știe că era din Mircea Vodă.

„Sunt în căutarea familiei mele biologice. Numele meu a fost Titi Dobre, născut pe 12 decembrie 1968, în Constanța, și am fost adoptat la vârsta de 8 luni. Pe mama naturală o chema Ioana Dobre și la data adopției avea domiciliul în Mircea Vodă, Constanța. La vremea aceea mama biologică era minoră, mama acesteia dându-și acordul pentru adopție. Mi-am căutat îndelung rudele din familia biologică, însă fără niciun rezultat, deși mi-am dorit mereu să îi cunosc. Numele tatălui meu nu apare menționat pe Certificatul de naștere. Părinții adoptivi mi-au oferit o viață frumoasă, însă din păcate acum sunt decedați. Mama naturală ar avea acum 70 de ani. Poate reușesc să îmi cunosc rudele, poate am frați și surori pe care îmi doresc mult să îi cunosc”, este mesajul transmis de bărbat. Deși au trecut doi ani de la apelul la ajutor, familia nu a fost încă găsită.

Prin intermediul comunității online speră să își găsească familia și Elena Roman (nume înainte de adopție), de 43 de ani. Aceasta a fost adoptată în județul Argeș, dar din informațiile pe care le deține, s-ar fi născut în județul Constanța. „De ceva vreme urmăresc această minunată pagină și mă bucur enorm de mult pentru toți tinerii adoptați, care până acum au reușit să își găsească familiile biologice. Cu speranța în suflet că îmi pot cunoaște și eu părinții, vă scriu povestea ea. M-am numit Elena Roman, sunt născută în 4 decembrie 1979, probabil în județul Constanța. Din puținele mele informații știu că pe părinții mei îi cheamă Viorica și Constantin Roman. Când am venit pe lume, mama mea avea 18 ani, iar tatăl era înrolat în armată. În anul 1981, la vârsta de un an și două luni, a fost posibilă adopția mea. Am crescut frumos în satul Martalogi, comuna Hârsești, județul Argeș, sub îndrumarea minunaților mei părinți adoptivi. Am aflat destul de târziu despre adopția mea, mai exact când am descoperit certificatul de naștere cu numele părinților biologici. Sper cu ajutorul tuturor de aici să reușesc și eu reuniunea cu familia și rudele mele”, a transmis femeia. Și în acest caz, până în prezent nu s-a reușit găsirea familiei biologice.

Calea legală, greoaie și de durată

Se impune precizat că demersurile legale presupun, potrivit Legii 273/2004 privind procedura adopţiei, contactarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în vederea eliberării unui document care să ateste realizarea adopției și dacă înainte de adopție cel adoptat a avut stabilită filiația față de cel puțin unul dintre părinții biologici, dar și în vederea participării la cel puțin o ședință de consiliere, din care să rezulte dacă adoptatul este echilibrat psihoemoțional. Ulterior, acesta se poate adresa instanței de judecată de pe raza teritorială unei își are domiciliul la Tribunalului București, dacă este stabilit în străinătate, pentru a cere autorizarea accesului la informațiile aflate în posesia autorităților publice, cu privire la identitatea părinților săi biologici. Familia biologică nu poate refuza accesul la aceste informații. Demersul prevăzut de lege, așa cum spun cei din comunitate, este greoi și de durată.