Mii de refugiați din Ucraina, angajați în România. Ce spune ministrul Muncii

Un număr de 3.012 contracte de muncă ale unor cetăţeni ucraineni au fost înregistrate până în prezent, în Revisal, mai multe cu 346 decât pe data de 24 februarie, arată datele publicate, sâmbătă, de secretarul de stat în Ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu, anunță Agerpres.

"Task-force de weekend: 3.012 contracte de muncă ale unor cetăţeni ucraineni înregistrate în Revisal, cu 346 mai multe decât în 24 februarie, dintre care 185 intermediate de AJOFM-uri (Agenţiile Judeţe pentru Ocuparea Forţei de Muncă, n.r.) şi 33 de persoane adulte cu dizabilităţi din Ucraina aflate în centrele noastre", a scris Vasilcoiu.

Potrivit sursei citate, în paralel se lucrează la măsuri pentru companiile din România şi angajaţii acestora, a căror activitate este afectată de conflictul de la graniţele României.

La finele lunii februarie, ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat, pe pagina sa de Facebook, că toţi cetăţenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de nouă luni dintr-un an calendaristic.

"Ca urmare a întrebărilor apărute în spaţiul public în contextul conflictului din Ucraina, precizez că cetăţenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, potrivit OUG 25/2014. Cetăţenilor Ucrainei, intraţi în România în scopul încadrării în muncă, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În cursul celor nouă luni, cetăţenii ucraineni pot cere acordarea protecţiei subsidiare sau a statutului de refugiat, prin care dobândesc următoarele drepturi: să fie angajaţi de persoane fizice sau juridice, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români; să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români; să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare", a menţionat Budăi.