Piața de la Groapă, căminul unei vârstnice

Odochia Nicorici își duce bătrânețile de opt ani în stradă. Casa ei este formată din câteva lăzi pe care doarme în piața de la Groapă. Trăiește din mila celor care locuiesc în zonă și speră ca cineva să-și facă milă și să-i ofere o masă caldă și un acoperiș deasupra capului măcar iarna. Singura ei sursă de venit sunt bănuții pe care-i câștigă din vânzarea verdețurilor pe care le primește de la lucrătorii din piață.

De opt ani, o bătrână locuiește în stradă. Nu este foarte coerentă în vorbire, nu știe ce vârstă are, dacă are acte sau nu, singurul lucru pe care-l face fiind acela de a-și jeli singurul copil care, spune ea, a fost omorât.

Casa ei este piața de la Groapă. Aici vinde verdețuri, mănâncă, se spală, își duce zilele. Produsele pe care le vinde i le dau angajații din piață.

Ieri am găsit-o pe Odochia Nicorici dormind în fund pe niște lăzi. Avea un cojoc gros pe ea, un batic vechi, murdar. Cu o altă haină groasă își învelea picioarele și plângea: "Mi-e tare frig la picioare".

Bătrâna susține că nu are pensie, singura ei sursă de venit fiind verdețurile pe care le vinde, dacă le cumpără cineva. "Lumea vine și cumpără de la ea mai mult din milă. Ar trebui luată de aici, mai ales că acum este frig afară. De multe ierni stă aici", ne spune Niculina Mamut.

Doarme pe lăzi de opt ani

Oamenii din zonă îi cunosc povestea și vin să-i mai aducă de-ale gurii. "Seara își face culcușul pe lăzi și doarme ca vai de mama ei. Ni se face milă de ea și o mai ajutăm și noi cum putem", susține Niculina Mamut.

Ne este greu să vorbim cu ea pentru că nu este coerentă. Bătrâna care locuiește în piață ne-a povestit că are casă în Maramureș și că, dacă ar avea bani, ar pleca. Se uită mirată la noi și-și pipăie lada cu mâna dreaptă să vadă dacă mai are cana și pâinea primită de pomană. "Sunt născută în 1930 și ceva și eu nu am nici un ban", s-a chinuit, preț de câteva minute, să ne spună bătrâna.

Are lacrimi în ochi când ne povestește de copilul ei. Oamenii care lucrează în piață ne-au spus că fiul ei stătea cu ea în piață, că era bețiv și că ei sunt singurii vinovați că au ajuns așa. "A avut casă aici în Constanța, dar a fost scoasă la licitație pentru că nu avea utilitățile plătite", ne-a povestit Mihaela Dragomir, lucrător în piața de la Groapă.

Cu toții îi plâng de milă și ar dori ca autoritățile să vină să o ia de aici, să-i ofere o masă caldă și un acoperiș deasupra capului. "Eu știu că are pensie, dar nu am văzut niciodată poștărița să vină la ea. Doarme la noi aici, pe lăzi. Iarna au mai luat-o autoritățile, însă bătrâna cere primăvara să fie adusă înapoi. Dumnezeu cu mila", ne spune Mihaela Dragomir.

Costache Dumitru este pensionar și locuiește în zonă. Se miră cum a rezistat atâtea ierni în frig. "Poliția mai vine, o vede și pleacă. Unul și altul îi dau de mâncare, lumea mai cumpără de la ea ca s-o ajute cu un ban, doi. Măcar o cămăruță să-i dea primarul sărmanei", ne semnalează pensionarul.

Culmea ironiei este că, persoanele care au cunoștință de cazul ei, sunt aceleași persoane care fac parte din staff-ul de campaniei al PSD, care au montat un cort lângă piață, și nu fac nimic, decât să-i plângă de milă. Nu le trece prin cap să-și anunțe șefii că un suflet nu poate să-și trăiască liniștit bătrânețea, însă ne întreabă dacă am venit de la vreun partid ca să se ia de noi.