Polarisul se modernizează, gunoiul rezistă

Poate că orașul nostru nu este unul dintre cele mai murdare din țară, dar cantitatea de gunoi strânsă zilnic este semnificativă: aproximativ 500 de tone. Plus încă mizeria de pe străzi, de care nu se atinge nimeni. Este evident că, și în anul 2008, Constanța este codașă la capitolul curățenie.

Într-o lună, în Constanța, 17.000 de tone de gunoaie ajung la stația de sortare a gunoiului a societății MM Recycling de pe strada Aurel Vlaicu. Acolo, resturile conside-rate reciclabile - plasticul, lemnul, conservele din metal sunt trimise mai departe către firmele care le vor prelucra și transforma în noi produse, iar resturile considerate inutile vor fi duse la groapa de gunoi și tasate.

Din unele cartiere se strânge, zilnic, mai mult gunoi, dar alte zone, oricât ar fi vizitate, nu știm cum se întâmplă, dar tot murdare rămân. "Frecvența colectării gunoiului variază. Sunt zone în care se strânge mai mult gunoi, mai rapid, și acolo ajungem de mai multe ori într-o zi, dar în alte zone ale orașului se ajunge de câteva ori pe săptămână", ne-a spus Eduard Martin, administratorul firmei Polaris M Holding, care se ocupă de strângerea și transportul deșeurilor din orașul Constanța. Astfel de exemple sunt numeroase: cartierele Km 5 și Km 4-5, Abator, Tomis Nord, etc.

Sunt pubele care, pline ochi, își așteaptă rândul și câte două săptămâni, semn că zonele în care se află tomberoanele nu sunt considerate probleme pentru angajații Polaris.

Iarna e ca vara

Bineînțeles, pentru toate situațiile neplăcute care apar există câte o explicație oficială. Dacă într-o iarnă ninge mult, gunoiul rămâne pe poziții, pe motiv că traficul este îngreunat și nu se poate ajunge la stația de sortare. Dacă este vară și gunoiul stă, nestingherit, la soare, prin tot orașul, este vina populației, care este mai numeroasă pe timpului sezonului estival. Polarisul dispune de 60 de utilaje de colectare și transport deșeuri.

Salariul mediu al măturătorilor este de 900 lei. Pentru ce? Simplu. Pentru a muta gunoiul dintr-o parte în cealaltă, fără însă a-l îndepărta cu adevărat. Dacă ar fi într-adevăr atât de curat în oraș precum cred naivii, nu ar mai fi gunoaie împrăștiate peste tot și nici coșuri de gunoi care seamănă cu adevărate "cornuri ale abundenței". De gunoi.

Trecem pe lângă mizerii zilnic, în drumurile noastre, dar nu avem conștiința că ar trebui să schimbăm ceva. Să începem măcar prin a arunca hârtiile în tomberon, deși nu avem siguranța că pubelele pline îi vor determina pe cei de la salubritate să le golească mai des.

Trecând peste aspectul ecologic al problemei gunoiului, este important să ne gândim că mormanele de gunoaie de prin spatele blocurilor de la periferie, spre exemplu, sunt un adevărat focar de infecție pentru cei care locuiesc în preajma lor.

Cu adevărat, sunt cartiere în care se ajunge, după spusele oamenilor, odată pe săptămână. Nu a fost implementat un mod eficient de a strânge gunoiul care, mai târziu, se va transforma în bani frumoși. Colectarea selectivă, adică.

De la fiecare locuitor al orașului se percep 3,5 lei pe lună pentru salubrizare. Într-un an, un constănțean plătește 42 lei. O sumă infimă, dar dacă în alte orașe sistemul funcționează, de ce nu ar funcționa și la noi?