Poluarea cu păcură provenită din epava "Paris" nu este catalogată drept majoră

Autoritățile susțin că poluarea marină cu păcură provenită din tancurile epavei "Paris" nu este una majoră. Fisurile prin care se scurge produsul petrolier au fost depistate și vor fi astupate până sâmbătă, la orele prânzului. În două sau trei săptămâni Comitetul Operativ pentru Depoluare Marină va stabili modalitatea prin care va fi scoasă păcura din adâncul Mării Negre.

Scafandrii de la Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) au reușit, în cursul zilei de vineri, să depisteze fisurile prin care se scurge păcura din tancurile epavei "Paris" și au început să le astupe. Fisurile sunt situate pe partea superioară a navei și au lungimi de câțiva centimetri, doar două sunt mai lungi, de unu și respectiv trei metri. "Condițiile meteorologice de astăzi (n.r. vineri) au permis o vizibilitate mai bună și au putut fi depistate fisurile. Ele au dimensiuni reduse, scafandrii au început deja să le obtureze, până sâmbătă la prânz vor fi astupate toate", a afirmat prefectul Claudiu Palaz, șeful Comitetului Operativ pentru Depoluare Marină. Soluția este una provizorie, după cum au arătat și membrii comitetului, căci materialele speciale, folosite pentru obturare, rezistă până la patru sau cinci zile, după care procedura trebuie reluată.

Soluție provizorie pentru trei săptămâni

Măsura le oferă însă autorităților un răgaz de maxim trei săptămâni (interval în care vor putea fi repetate procedurile de obturare) pentru a evalua metodele la care pot apela pentru scoaterea păcurei din epavă, din punct de vedere financiar și al impactului asupra mediului. Produsul petrolier poate fi extras prin injecție, direct din tancuri, sau printr-o poluare controlată - situație în care tancul este găurit, iar păcura ieșită la suprafață este colectată în baraje antipoluante. "În cursul zilei de luni, 12 octombrie, Comitetul pentru Depoluare se va întruni din nou. Până atunci, responsabilii Autorității Navale Române, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ai ARSVOM vor pregăti documentația privind pașii care trebuie urmați și costurile pe care le implică. În funcție de costuri, se va lua o decizie și, dacă va fi cazul, se va recurge la o Hotărâre de Guvern pentru obținerea fon-durilor", a mai arătat prefectul.

Până la luarea unei decizii finale, responsabilii portuari și de mediu spun că situația poate fi ținută sub control. "După ce astupăm fisurile, marea poate să fie și de gradul șapte, nu vor fi probleme", a susținut Dorel Onaca, șeful ARSVOM.

Dumitru Bucureșteanu, șeful Serviciului Poluare din cadrul Centrului Maritim de Coordonare al Autorității Navale Române (ANR) a subliniat că petele de păcură au lungimi de unul sau doi kilometri și lățimi cuprinse între 10 și 15 metri, extinzându-se în funcție de viteza și intensitatea vântului. Zona din apropierea digului de nord a portului Constanța este împânzită însă de baraje antipoluante.

Mai mult, el a atras atenția că nu se poate vorbi de o poluare majoră. "Cantitatea ieșită este mică, iar la suprafață se disipează. Nu poluează cât să fie considerată o catastrofă. Poluare majoră este considerată de la 700 de tone în sus, acum putem vorbi de o poluare medie", a explicat Dumitru Bucureșteanu.

În prezent, în zonă sunt întinse aproximativ 800 de metri de baraje antipoluante. Deși s-a dorit adăugarea altor baraje, s-a renunțat, întrucât prognoza meteo arată intensificări ale vântului în week-end. "Iar dacă vântul suflă cu putere, barajele pot fi distruse", a adăugat reprezentantul ANR.

Simulatorul arată că păcura va ajunge pe dig

Membrii Comitetului au luat în calcul și posibilitatea ca tancurile epavei să fie distruse, iar întreaga cantitate de 236 de tone de păcură să ajungă în apele mării. Scenariul a fost imaginat cu ajutorul unui simulator aflat în dotarea Universității Maritim Constanța (UMC), membră a Comitetului pentru Depoluare, iar rezultatul nu este pe atât de catastrofal cum au presupus unii specialiști, au arătat autoritățile. "În baza carac-teristicilor hidrocarburilor și a condițiilor atmosferice, putem să oferim previziuni. Astfel, dacă vântul și curenții ar bătea înspre vest, adică spre țărm, produsul petrolier s-ar întinde pe o lungime de trei kilometri spre nord și 500 metri spre sud. Tonele de păcură ar ajunge pe dig, dar nu vor afecta zona turistică, neajungând decât până în dreptul Porții 1. De asemenea, dacă vântul și curenții ar bătea spre sud, nu ar afecta nici litoralul românesc, nici pe cel bulgăresc, pentru că, la fel, s-ar întinde pe câțiva kilometri", a declarat Viorel Panaitescu, conferențiar în cadrul UMC.

Simion Nicolaev, directorul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", ne-a declarat, cu o zi înainte, că riscul ca zonele economice și litoralul României, al Turciei și Bulgariei să fie afectate nu trebuie ignorat.

Autoritățile vor evalua, de asemenea, situația epavei "You Xiu", în tancurile căreia se află, de asemenea, câteva tone bune de păcură. Dacă inițial se vehicula cantitatea de 45 de tone, prefectul Claudiu Palaz a arătat că este posibil să fie mai mult. "Dacă va fi nevoie, vom goli și această navă, dar dacă tancurile rezistă și nu e nevoie, nu vom interveni", a afirmat prefectul.